BUCUREŞTI

1. Mall-urile bucureştene, destinaţii turistice?!!! De ce nu?
2. Bucureşti: oraşul în care ne tolerăm reciproc, sau unde nu ne interesează de ceilalţi?
3. Cât % occident cât % orient în Bucureşti
4. Bucureşti: cetatea, satul lui Bucur şi începuturile aşezării: apariţie, locaţie şi controverse
5. A spune că Bucureştiul nu are cartiere mi se pare...
6. Europa este mai tânără la Bucureşti, dar şi mai săracă...
7. BIDONville sau PETbusiness. Noua dimensiune a sărăciei urbane bucureştene
8. Segregarea urbană în Municipiul Bucureşti
9. Când oraşul devine gazda protestelor şi revoltelor urbane. Violenţele de la Bucureşti
10. Bucureştiul aşa cum e! (1) Câteva repere geografice
11. Bucureştiul aşa cum e! (2) Evoluţia istorică a împărţirii administrative
12. Bucureştiul aşa cum e(ra)! (3) Începutul de nivelare socială şi economică de la trecerea dintre secolele XIX şi XX
13. Bucureştiul aşa cum e! (4) Prefacerile morfo-structurale urbane interbelice şi socialiste: o radiografie socio-geografică
14. Bucureştiul aşa cum e! (5) Bucureştiul "surdo-mut"
15. Bucureştiul aşa cum e! (6) Nu mai încape îndoială că în Bucureşti se pot face muţi bani
16. Mall-urile bucureştene, destinaţii turistice?!!! De ce nu?
17. Bucureştiul aşa cum e! (7) Redescoperirea pieţelor publice
18. Parcul, un binemeritat refugiu urban (bucureştean)
19. Pipera, "ghetoul de aur" din periferia Bucureştiului
20. Mahalalele bucureştene. Individualizarea unui tip istoric de segregare
21. Perspectivele apariţiei unui cartier China Town în Bucureşti








Postări populare de pe acest blog

A spune că Bucureştiul nu are cartiere mi se pare...

Imagine
A spune că Bucureştiul nu are cartiere mi se pare un pic exagerat. Faptul că o comunitate bazată pe contacte directe şi multiple nu se suprapune peste un spaţiu urban pe care noi îl numim cartier (areal urban nedefinit ca întindere, fără limite precise etc.), nu înseamnă că oraşul - în speţă Bucureştiul - nu are cartiere. Să nu uităm, totuşi, că un factor important în definirea cartierului este mentalul colectiv, care are legătură cu percepţia locuitorilor sau cu ceea ce s-ar numi foarte lesne drept 'geografie mentală'. Indivizii atribuie spaţiului anumite valori funcţie de percepţia pe care le-o creează acel spaţiu şi funcţie de reperele pe care le ofera acesta (fără deosebire: repere fizice sau sociale). Nu cumva acesta este şi motivul pentru care, în mod indirect, zona Ferentariului l-a îndemnat pe domnul Bogdan Iancu – autorul articolului " Bucureşti – oraşul fără cartiere" publicat pe site-ul B logul de urbană – să afirme că „vom găsi ... insule de locuire
Citiți mai multe

Segregarea socială în mediul urban

Geografia, ca şi sociologia de altfel, consemnează multe lucrări, studii şi articole dedicate procesului de segregare. La nivel analitic, lipsa unei tipologii bine stabilite îngreunează foarte tare procesul de cercetare. Cu riscul de a genera o serie de opinii nu tocmai pozitive la adresa tipologizării prezente, voi încerca să disec segregarea urbană, aşa cum a fost concepută de către Michael White ( 1983, pp. 1008-1018 ) , având ca principiu de diferenţiere elementele principale ale mediului urban. Cu alte cuvinte, analiza tipologică va porni de la premisa că segregarea urbană se clasifică, pe de o parte în segregare socială – cu accent pus pe populaţie şi pe aspectele sociale ale acesteia –, iar pe de altă parte în segregare geografică/fi zică sau, aşa cum mai este denumită: segregare rezidenţială. Din acest punct de vedere, termenul care reflectă cel mai bine realitatea spaţială este mai degrabă, segregarea geografică/fizică deoarece modul de manifestare a procesului de separaţie
Citiți mai multe

From ghetto... from Bucharest! (1)

Imagine
Cam așa (vezi mai jos) se înfățișează trecătorilor spațiul ocupat de cele aproximativ 20 de imobile sociale din strada Amurgului, cartierul Rahova, Sectorul 5, "ograda lu' Vanghelie". Spațiul acesta adăpostește o comunitate însemnată de rromi, care își duce traiul de zi cu zi după propriile-i reguli. Peisajul zonei și componența etnică au format un adevărat ghetou urban. Dacă îmi aduc bine aminte, locuitorii ghetoului spun adesea că acesta este "Texasul" lor. Interesant nu! Asta arată că "texanii" de aici trebuie să se ghideze în fiecare zi după norme proprii pentru a răzbate. Pentru a nu lungi vorba, vreau doar să spun că ceea ce se vede în imaginile de mai jos, este rodul unor investiții realizate în ghetoul Amurgului în urmă cu aproximativ 2 ani jumătate. Stiu, probabil veți fi surprinși de această afirmație întrucât zona arată de parcă s-ar fi distrus ceva și nicidecum s-ar fi făcut vreo investiție. Ei bine, în urmă cu aproximativ 3 ani, g
Citiți mai multe