segregare urbana

Toate cele trei comunităţi compacte, dar diferite, de romi de la Pata Rât (Cantonului, Dallas şi Noul Pata Rât), formează, după cum se exprimă jurnalistul Adrian Dohotaru , „cel mai mare ghetou din apropierea unei gropi de gunoi din Europa [1] ”. În mare parte, membrii comunităţilor de romi de la Pata Rât se ocupă cu colectarea diferitelor materiale reciclabile din cuprinsul gropii de gunoi de aici. Îndeletnicirea lor este cunoscută de întregul oraş şi de către autorităţi, care de multe ori, tacit, au consimţit această crudă realitate . O altă activitate a romilor din acea zonă este colectarea fierului vechi, fie de pe rampa de gunoi, fie din proximitate. Preţul încasat pe materialele feroase colectate reprezintă pentru majoritatea romilor singura sursă de venit necesară traiului cotidian. Colectarea se realizează de către toţi membrii familiei, fără deosebire femei sau bărbaţi, adulţi sau copii. Nu de puţine ori – după cum declară anumiţi indivizi din şatră –, între deşeurile de pe r...

Geografia, ca şi sociologia de altfel, consemnează multe lucrări, studii şi articole dedicate procesului de segregare. La nivel analitic, lipsa unei tipologii bine stabilite îngreunează foarte tare procesul de cercetare. Cu riscul de a genera o serie de opinii nu tocmai pozitive la adresa tipologizării prezente, voi încerca să disec segregarea urbană, aşa cum a fost concepută de către Michael White ( 1983, pp. 1008-1018 ) , având ca principiu de diferenţiere elementele principale ale mediului urban. Cu alte cuvinte, analiza tipologică va porni de la premisa că segregarea urbană se clasifică, pe de o parte în segregare socială – cu accent pus pe populaţie şi pe aspectele sociale ale acesteia –, iar pe de altă parte în segregare geografică/fi zică sau, aşa cum mai este denumită: segregare rezidenţială. Din acest punct de vedere, termenul care reflectă cel mai bine realitatea spaţială este mai degrabă, segregarea geografică/fizică deoarece modul de manifestare a procesului de separaţie ...