segregare urbana

   Sursa :  Greg Younger, Flickr CC      Sărăcia urbană în varianta cea mai acută reprezintă, indiscutabil, o problem socială căreia i se caută încă o soluţie. Relaţia sărăcie – turism ce până nu demult era total antinomică, pare a forma din ce în ce mai des o asociere reciproc avantajoasă. Graţie apetenţei turiştilor pentru cunoaşterea şi contactul cu realitatea umană dezavantajoasă din spaţiile sărace segregate, agenţiile de turism au introdus în oferta turistică programe de vizitare a aşa-numitelor slumuri urbane. Există numeroase exemple pentru America Latină, Asia şi Africa. Practici de acest gen sunt posibile şi în alte areale geografice datorită prezenţei sărăciei segregate în multe oraşe ale globului, chiar şi în cele europene, incluzând aici şi România.      Cu toate acestea, turismul sărăciei sau turismul în slum Sursa : http://nativedaughternotes.blogspot.ro/ este de departe cea mai dezbătută şi controversată fo...

          Constanţa este, fără doar şi poate, simbolul sezonului estival românesc şi al vechimii locuirii urbane din spaţiul actual al ţării. Atunci când se face vorbire despre acest spaţiu geografic românesc gândul se îndreaptă naiv către mare, litoral, soare, veselie, voie bună etc. Practic tot ceea ce este plăcut îţi invadează mintea, nemaifiind loc pentru altceva „ unde te întorci vezi trotuare ocupate de terase, maşini luxoase şi tineri bronzaţi, ce îşi petrec nopţile prin cluburi, iar ziua pe plajă [1] ”. Dar pentru ca toate acestea să fie în totalitate conforme cu realitatea ar trebui să uităm de problemele cu care se confruntă oraşul. Deşi s-au luat mai multe măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii celor mai oropsiţi dintre constănţeni, iată că mai există încă suficiente spaţii paupere care înfloresc la marginea oraşului şi care îngrijorează; unde se trăieşte într-o manieră primitivă în locuinţe informale, fără apă, electricitate, gaz, grupuri sanit...

Sintetizând cât mai mult cu putinţă elementele analizate în cadrul cercetării doctorale, se poate afirma că lucrarea de doctorat, aduce, atât în atenţia specialiştilor, cât şi a nespecialiştilor, problema segregării urbane . Prin urmare, dacă ar fi să ne raportăm la viaţa urbană, subiectul acestei analize are în vedere doar o mică parte a vieţii urbane, care reprezintă doar o rotiţă a complexului mecanism socio-urban. Acestea fiind spuse, credem că demersul lucrării, structurată în două părţi şi şapte capitole este unul logic şi are ca punct de plecare Cadrul teoretico-metodologic al segregării urbane. În această primă parte a lucrării au fost analizate câteva concepte spaţiale de mare preţ pentru înţelegerea şi desluşirea temei, au fost tipologizate formele de manifestare a segregării în mediul urban, apoi au fost prezentate cauzele şi efectele acestui proces, pentru ca în finalul primei părţi să fie evidenţiate dimensiunile segregării şi modalităţile de cuantificare ale acesteia...