Turismul sărăciei. Plătind bani pentru a vedea sărmani în spaţiile urbane segregate

     

Sursa: Greg Younger, Flickr CC

     Sărăcia urbană în varianta cea mai acută reprezintă, indiscutabil, o problem socială căreia i se caută încă o soluţie. Relaţia sărăcie – turism ce până nu demult era total antinomică, pare a forma din ce în ce mai des o asociere reciproc avantajoasă. Graţie apetenţei turiştilor pentru cunoaşterea şi contactul cu realitatea umană dezavantajoasă din spaţiile sărace segregate, agenţiile de turism au introdus în oferta turistică programe de vizitare a aşa-numitelor slumuri urbane. Există numeroase exemple pentru America Latină, Asia şi Africa. Practici de acest gen sunt posibile şi în alte areale geografice datorită prezenţei sărăciei segregate în multe oraşe ale globului, chiar şi în cele europene, incluzând aici şi România.

    Cu toate acestea, turismul sărăciei sau turismul în slum

Sursa: http://nativedaughternotes.blogspot.ro/

este de departe cea mai dezbătută şi controversată formă de turism, ca urmare a multiplelor probleme de etică şi moralitate pe care le ridică: transformarea cartierelor paupere, împovărate, în destinaţii turistice valoroase, vandabile turiştilor internaţionali. Selectarea şi idealizarea anumitor aspecte ale sărăciei sunt transformate în produse turistice pentru consum. Acest turism de nişă face apel la „vânzarea de emoţii” ce contemplează sărăcia în varianta ei cea mai pură şi, totodată, invită la meditare asupra rolului pe care îl joacă turismul, şi noi ca turişti, în contextul sporirii alarmante şi concentrării spaţiale a sărăciei urbane.

M&G - În ghetou

În ghetou, vedem mereu aceleaşi feţe

În ghetou, copiii n-au ce să înveţe.

În ghetou, acolo este viaţa mea,

În ghetou, ooooo, ooooo...

În ghetto sau în oraş, oriunde ai fi,

Vezi porcării făcute de către copiii.

Nu există graniţe, pentru delicte,

Mai ales în România unde se permite.

Harta ţării noastre are formă de peşte,

Dacă nu mă crezi, priveşte!

Sau, uită-te la ştirile de la TV,

Toată lumea suferă de corupţie.

Cine v-a vota, să ridice mâna sus,

N-are rost să facă asta,

Oricum e-n-plus!

Alegerile, vor costa miliarde,

Zi-i ce s-a schimbat că am intrat în NATO, frate?

De la revoluţie şi până acum,

Doar un lucru bun s-a întâmplat:

Hip-hop, hip-hop adevărat!

Mulţumit că sunt aici să spun tot,

Chiar dacă unii dintre voi, mă vor mort!

În ghetou, vedem mereu aceleaşi feţe

În ghetou, copiii n-au ce să înveţe.

În ghetou, acolo este viaţa mea,

În ghetou, ooooo, ooooo...

La mine în ghetou, nu vezi un fir de iarbă,

Mizeria s-a aşternut, ca zăpada pe stradă.

Vagabonzii se strâng în curtea şcolii,

Şi dispar când vin gaborii.

Una, două, trei, patru, cinci curve,

Şase, garda!

Şapte, opt gabori de la nouă.

Zece, unşpe seara, doişpe, treişpe milioane şpagă,

În capăt, paişpe: ştii unde e!

- Am ceva bun pentru tine!

- Vreau să văd cât arată de bine!

- Ăştia stau cu geana pe mine.

- Stai liniştit, nu ne toarnă nimeni.

- Du-te acolo unde ştii şi lasă-mi toţi banii!

- Ha! Bine, bă, hai că mai vorbim să nu dăm ochii cu jandarmii!

                                   ***

Asta s-a întâmplat chiar aseară, domnule,

Nu răsfoi ziarele, şi, ascultă-ne, mutantule!

Nu cumva tu eşti sifonarul care sună la Poliţie?

În ghetou, vedem mereu aceleaşi feţe

În ghetou, copiii n-au ce să înveţe.

În ghetou, acolo este viaţa mea,

În ghetou, ooooo, ooooo...

Dacă vrei să intri în ghetou, gândeşte-te mai bine,

Vino cu tramvaiul şi imbracăte subţire.

Aşa e moda şi aşa va fi, să ştii,

Indiferent ce vârstă ai, oricum, te ardem dacă vii,

Pentru că tu n-ai cum să ştii cum e viaţa din ghetou,

Noi, ne-am născut în el şi nu ne parte rău!

Îl cunoaştem toţi, în afară de tine,

Este plin de vagabonzi şi de fufe de-alea bune.

Nu te gândeşti ce vorbeşti,

Ce dracu urmăreşti?

Vrei să ne jigneşti?

Fii atent c-o păţeşti!

Noi nu glumim pe seama altora aiurea,

Ne respectăm cu lumea din ghetou, şi nu numai!

Semafoarele su culoarea verde,

Prin geamurile negre, nimeni nu ne vede.

Ghetoul, va rămâne o poveste,

Cu tot ce-i bun şi rău în el, nu te priveşte!

În ghetou, vedem mereu aceleaşi feţe

În ghetou, copiii n-au ce să înveţe.

În ghetou, acolo este viaţa mea,

În ghetou, ooooo, ooooo...

Perspectivele apariţiei unui cartier China Town în Bucureşti

După rromi, cea mai numeroasă comunitate etnică din Bucureşti este, în prezent, cea chineză. Numărul chinezilor din capitală a crescut constant după revoluţie, astăzi înregistrând (neoficial) un număr destul de mare, între 10.000 şi 15.000 de locuitori. Pentru a putea observa mai bine amploarea fenomenului migraţionist chinez spre Bucureşti, trebuie menţionat că la recensământul din 2002 diaspora chineză număra peste 2.000 de indivizi. Având o cultură aparte şi un mod propriu de organizare socială, chinezii s-au concentrat din punct devedere spaţial în estul capitalei. Colentina fiind cartierul cu cel mai mare număr de chinezi din Bucureşti. Adunarea lor în est se datorează apropierii de complexele comerciale Europa şi Dragonul Roşu unde aceştia desfăşoară diverse activităţi comerciale. Aceştia importă diverse produse din China (dar nu numai!) pe care apoi le desfac în cele două zone comerciale.

Diaspora chineză se prezintă destul de polarizat. Deşi nu creează probleme sociale întrucât se adaptează destul de uşor, comunitatea de chinezi din capitală este de multe ori dispreţuită datorită producerii în cantităţi uriaşe a deşeurilor în cuprinsul complexului Europa. Adaptarea lor în spaţiile în care poposesc se produce destul de uşor, însă nu acelaşi lucru s-ar putea spune despre integrarea şi incluziunea lor în societatea gazdă, în cazul nostru în societatea bucureşteană. Legăturile culturale sunt atât de puternice încât cu greu pot fi diluate pentru a face loc modului de viaţă specific spaţiului gazdă. În aceste condiţii segregarea lor spaţială este iminentă, sau mai bine spus autosegregarea pe considerente şi afinităţi naţional-culturale. Deşi nu este de dorit, segregarea spaţială a chinezilor în cartierul Colentina îi ajută pe aceştia să-şi păstreze legăturile culturale şi să poată face faţă mai uşor dorului de spaţiile natale.

În plus, cei care s-au implantat adânc în spaţiul bucureştean prin crearea unei vieţi stabile, au început să-şi înscrie copiii la şcolile din cartier. Mai rar copiii sunt îndrumaţi să urmeze cursurile unei facultăţi, de regulă cu profil economic pentru a putea derula în perspectivă activităţi comerciale. Adesea copiii înscrişi la cursurile universitare întâmpină probleme deoarece au dificultăţi în învăţarea limbii române.

Dinamica accelerată a comunităţii chineze face ca evoluţia lor spaţială să se răsfrângă şi asupra cartierului Obor, unde se înregistrează o concentrare ceva mai slabă. Într-un articol din 2010 se afirma că „marea majoritate a celor implicaţi în tranzacţii imobiliare în cartier erau chinezi, de multe ori comercianţi care deţineau standuri în zona comercială Europa[1]”. Preferinţele pentru apartamentele din zona Obor se datorează preţului avantajos. Imobilele sunt foarte degradate, încadrate în categoria clădirilor cu risc crescut de prăbuşire în cazul unui cutremur puternic, fiind construite înainte de 1977 şi neconsolidate după puternicul cutremur din acelaşi an. Astfel, chinezii preferă aceste apartamente, cu toate deficienţele şi problemele lor pentru că sunt mai ieftine şi pentru că sunt amplasate în apropierea complexelor comerciale amintite unde îşi desfăşoară activitatea.

Nu trebuie uitat nici proiectul China Town Bucureşti care va fi cel mai mare cartier chinezesc din sud-estul Europei, ocupând o suprafaţă de 80 de hectare. Bazele proiectului au fost puse în anul 2004, atunci când a fost achiziţionat terenul pe care urma să fie construit complexul Dragonul Roşu. Astfel chinezii din Bucureşti vor avea în câţiva ani propriul cartier construit în scopul consolidării comunităţii în zona Fundeni-Colentina, ceea ce va întări segregarea lor spaţială prin sporirea arealului. Până în prezent pentru proiectul în cauză s-au cheltuit aproximativ 150 mil. euro dintr-un total de 500 mil. euro. Iniţiativa este una privată în care aproximativ 30% din investiţie va fi suportată de către un investitor chinez şi va cuprinde la final[2]:

-          complexul comercial Dragonul Roşu (deja finalizat);

-          zona de business China Business Center;

-          ansamblul rezidenţial China Towers, care va avea 12 blocuri cu câte 7 şi 8 etaje în care se vor găsi 600 de apartamente;

-          restaurante cu specific chinezesc;

-          locuri pentru joacă, o grădiniţă şi o şcoală.

Astfel, odată cu finalizarea acestui proiect segregarea spaţială a chinezilor din Bucureşti va căpăta o formă concretă prin particularizarea peisajul estic al capitalei pe aliniamentul Obor-Colentina-China Town-Fundeni.

---

[1] Ovidiu Lefter (2010), Obor, China Town de Bucureşti, Ziarul Adevărul, 4 ianuarie, disponibil la http://www.adevarul.ro/financiar/ expert_imobiliar/cartierul_tau/Obor-China_Town_de_Bucuresti_0_183582143. html, (ultima accesare 15 mar. 2011).

[2] China Town Bucureşti, cel mai mare cartier chinezesc din sud-estul Europei, Ziare.com, 20 august 2008, disponibil la http://www.ziare. com/casa/imobiliare/china-town-bucuresti-cel-mai-mare-cartier-chinezesc-din-sud-estul-europei-390650, (ultima accesare 15 mar. 2011).