segregare urbana

Simbioza aproape perfectă a bucureştenilor (românilor în sens larg) cu religia practicată, a născut mai multe biserici ca aproape oriune pe întinsul ţării, motiv pentru care astăzi ele reprezintă adevărate obiective turistice. Fiecare biserică are farmecul său ascuns tainic în spatele unei poveşti reale, trăite de vechii bucureşteni. De asemenea, arhitectura deosebită le face să iasă în evidenţă în peisajul urban (atunci când nu stau ascunse în spatele clădirilor mai înalte construite în perioada comunistă pentru a diminua efectul social al opiumului popoarelor, adică a religiei), te ademeneşte să contemplezi sau să le calci pragul plecându-ţi capul în semn de smerenie pentru măreţia divinităţii. Cele mai frumoase şi mai renumite îşi fac loc în centrul Bucureştiului acolo unde se întâlnesc şi celelalte obiective turistice importante ale Capitalei. Pentru a înţelege măreţia şi importanţa lor vom expune mai jos câteva dintre acestea. Catedrala şi  ansamblul monahal de pe Dealul...

   Sursa :  Greg Younger, Flickr CC      Sărăcia urbană în varianta cea mai acută reprezintă, indiscutabil, o problem socială căreia i se caută încă o soluţie. Relaţia sărăcie – turism ce până nu demult era total antinomică, pare a forma din ce în ce mai des o asociere reciproc avantajoasă. Graţie apetenţei turiştilor pentru cunoaşterea şi contactul cu realitatea umană dezavantajoasă din spaţiile sărace segregate, agenţiile de turism au introdus în oferta turistică programe de vizitare a aşa-numitelor slumuri urbane. Există numeroase exemple pentru America Latină, Asia şi Africa. Practici de acest gen sunt posibile şi în alte areale geografice datorită prezenţei sărăciei segregate în multe oraşe ale globului, chiar şi în cele europene, incluzând aici şi România.      Cu toate acestea, turismul sărăciei sau turismul în slum Sursa : http://nativedaughternotes.blogspot.ro/ este de departe cea mai dezbătută şi controversată fo...

Puţini mai admiră astăzi Bucureştiul aşa cum este el, cu bune şi cu rele. Şi mai puţini sunt însă cei care se mai opresc în faţa unei statui pentru a afla pe cine sau ce reprezintă aceasta, ori cine este autorul. Nu mai apare nici măcar un sentiment pe chipurile bucureştenilor care trec pe lângă astfel de obiective ale decorului urban. Pieţele urbane cu funcţii publice şi nu în sensul cel mai cunoscut nouă astăzi, cel agroalimentar, îndeplinesc mai degrabă rolul unor noduri de circulaţie, de comunicaţii rutiere. Viaţa efervescentă ce trebuie să se regăsească în aceste spaţii publice ale culturii urbane se desfăşoară la capacitate reduă sau este aproape inexistentă. Singurul pseudosentiment observabil pe chipurile locuitorilor este, probabil, indiferenţa. O indiferenţa care cel mai adesea vine din necunoaştere. Haideţi să redăm, cel puţin prin scrisul nostru, funcţia estetică şi culturală a acestor spaţii urbane, să devenim ceva mai optimişti şi să arătăm, atât bucureştenilor, cât şi tu...

Îmbunătăţirea stării obiectivelor turistice, a infrastructurii şi a condiţiilor de cazare din ultima vreme, a atras şi atrage în continoare un număr din ce în ce mai mare de vizitatori. La îmbunătăţirea calităţii turismului bucureştean în general au contribuit în mare măsură anumite instituţii şi asociaţii locale. Numărul mai mare de „călători prin Bucureşti” înseamnă şi bani mai muţi cheltuiţi de către aceştia în diferite scopuri. Chiar dacă nu suntem obişnuiţi să ne gândim la turismul din capitală şi din perspectiva shopping-ului, ar trebui cel puţin să luăm în considerare că preţurile multor produse vestimentare sunt mult mai ieftine aici decât în multe alte spaţii turistice europene, iar brand-urile şi produsele comercializate de către acestea sunt similare celor de pe alte meridiane. În plus, se constată în ultima vreme o tendinţă accentuată în evoluţia construcţiei de spaţii comerciale mari, care concentrează magazine ale unor firme celebre cunoscute în întreaga lume. Este vorba ...

„Răsfoind” presa electronică în căutarea unor noi informatii care să mă facă să mă simt mândru că sunt bucureştean, m-am oprit la poarta unor articole interesante. Poarta are aici întelesul de titlu. Şi, ca un curios ce sunt, am intrat sa văd ce-i dincolo de poartă. Mi-am aruncat privirea în stânga şi-n dreapta frazelor, am cercetat atent conţinutul, am luat aminte, am încercat să înţeleg ce-i de înţeles, şi, într-un final, mă văd nevoit – pentru a nu ştiu câta oară! – să judec toate cele lecturate. Desigur, ultima acţiune, judecata – dat fiind importanţa celor prezentate în articolele respective –, se înfăţişează drept o acţiune de-a dreptul delicată. Însă, ca tot românul... şi mai ales ca unul ce locuieşte în Bucureşti şi se interesează adesea de situaţia lui, atât din perspectiva ştiinţifică, cât şi din punct de vedere al „datului cu părerea pe net”, încerc o mică interpretare a celor lecturate. De precizat că, dacă informaţiile expuse în articolele respective (şi a căror scurt...