segregare urbana

Îmbunătăţirea stării obiectivelor turistice, a infrastructurii şi a condiţiilor de cazare din ultima vreme, a atras şi atrage în continoare un număr din ce în ce mai mare de vizitatori. La îmbunătăţirea calităţii turismului bucureştean în general au contribuit în mare măsură anumite instituţii şi asociaţii locale. Numărul mai mare de „călători prin Bucureşti” înseamnă şi bani mai muţi cheltuiţi de către aceştia în diferite scopuri. Chiar dacă nu suntem obişnuiţi să ne gândim la turismul din capitală şi din perspectiva shopping-ului, ar trebui cel puţin să luăm în considerare că preţurile multor produse vestimentare sunt mult mai ieftine aici decât în multe alte spaţii turistice europene, iar brand-urile şi produsele comercializate de către acestea sunt similare celor de pe alte meridiane. În plus, se constată în ultima vreme o tendinţă accentuată în evoluţia construcţiei de spaţii comerciale mari, care concentrează magazine ale unor firme celebre cunoscute în întreaga lume. Este vorba

În data de 15 iulie 2010, Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca s-a întrunit într-o şedinţă ordinară pentru a analiza proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – str. Pata Rât, beneficiar fiind însuşi Consiliul local al municipiului şi o anume societate comercială. Prin aprobarea PUZ-ului din strada Pata Rât s-a propus introducerea în intravilan a zonei pentru construirea unor locuinţe de tip modular în regim înşiruit şi cu înălţime redusă, care să fie racordate la reţelele edilitare existente sau viitoare/extinse. Locuinţele, sociale sau de necesitate, cum este stipulat în referatul privind aprobarea PUZ-ului, sunt menite să găzduiască persoane fără adăpost. Astfel, chiar în anul european al luptei împotriva sărăciei şi excluziunii sociale, 2010, pentru 76 de familii de etnie romă din Cluj-Napoca, adică 365 de persoane, a însemnat accentuarea marginalizării sociale, conturarea administrativă a segregării rezidenţiale şi adâncirea sărăciei [1] . Pe data d

Toate cele trei comunităţi compacte, dar diferite, de romi de la Pata Rât (Cantonului, Dallas şi Noul Pata Rât), formează, după cum se exprimă jurnalistul Adrian Dohotaru , „cel mai mare ghetou din apropierea unei gropi de gunoi din Europa [1] ”. În mare parte, membrii comunităţilor de romi de la Pata Rât se ocupă cu colectarea diferitelor materiale reciclabile din cuprinsul gropii de gunoi de aici. Îndeletnicirea lor este cunoscută de întregul oraş şi de către autorităţi, care de multe ori, tacit, au consimţit această crudă realitate . O altă activitate a romilor din acea zonă este colectarea fierului vechi, fie de pe rampa de gunoi, fie din proximitate. Preţul încasat pe materialele feroase colectate reprezintă pentru majoritatea romilor singura sursă de venit necesară traiului cotidian. Colectarea se realizează de către toţi membrii familiei, fără deosebire femei sau bărbaţi, adulţi sau copii. Nu de puţine ori – după cum declară anumiţi indivizi din şatră –, între deşeurile de pe r

Groapa de gunoi de la Pata Rât în vecinătatea căreia îşi duc traiul zilnic aproape 2.000 de romi, este cel mai toxic areal urban al Clujului, din cauza faptului că, de ani buni de zile, gunoaiele produse de locuitorii oraşului au fost depozitate aici fără ca autorităţile să ia vreo măsură de tratare a solului [1] . Într-un studiu din anul 2009, realizat de către Centrul de Mediu şi Sănătate din Cluj-Napoca , se arată cât de îngrijorătoare este problema poluării în arealul Pata Rât. Din mostrele de sol prelevate şi analizate au reieşit următoarele [2] : - valoarea concentraţiei de plumb este de 38,6 mg/kg s.u. (substanţă uscată), valoarea normală fiind de 20 mg/kg s.u.; - concentraţia de seleniu este de 8,2 mg/kg s.u., valoarea normală fiind de 1 mg/kg s.u.; pragul de intervenţie fiind depăşit; - concentraţia de cupru este de 103,5 mg/kg s.u., valoarea normală de 20 mg/kg s.u. fiind cu mult depăşită; - concentraţia de mangan este de 11.398,4 mg/kg s.u., valoare ce depăşeşte cu m