segregare urbana

Raportându-ne la ceea ce există concret din punct de vedere al schiţelor şi planurilor pentru Bucureşti , practic pentru perioada de dinainte de 1770 nu avem nicio dovadă certă a modului cum arăta aşezarea. Prima dovadă a distribuţiei spaţiale a componentelor orăşeneşti consemnată într-un plan, apare cam pe la 1775, atunci cănd este întocmit planul/schiţa Sultzer. Prin urmare nu se ştie cu exactitate care era distribuţia spaţială a mahalalelor bucureştene până la momentul respectiv. De pildă în perioada domniei lui Ipsilanti, aflăm de la Ionnescu Gion, că în Bucureşti existau 67 mahalale. Cu timpul numărul acestora a crescut iar la sfârşitul secolului al XVIII-lea numărul mahalalelor era cuprins între 82 şi 92 de astfel de unităţi „administrative”. Şi după cum ne putem imagina, situaţia acestora nu se prezenta într-o manieră omogenă din niciun punct de vedere. Astfel, în toată istoria capitalei, mahalalele s-au înscris în cea mai amplă diversitate tipologică. De la mahalale ale...

Dacă până în preajma anilor ‘70-‘80 ai secolului XIX, Bucureştiul părea un oraş destul de polarizat în direcţia categoriilor socio-profesionale şi a statutului economic , începând cu sfârşitul secolului, şi mai ales pe parcursul celui următor, situaţia începe să se schimbe uşor. Pentru a înţelege cât mai bine situaţia geografică a Bucureştiului şi transformările structurale suferite de vatra oraşului la începutul sec. XX, trebuie să privim asupra tabloului orăşenesc de la sfârşit de secol XIX. Conjunctura politică favorabilă survenită în acest interval, a ajutat Bucureştiul să prospere şi să se dezvolte foarte tare până la izbucnirea Primului Război Mondial . Înainte de venirea pe tronul României a regelui Carol I , în Bucureşti nu existau nici Gara Filaret, nici Gara de Nord, iar Strada Libertăţii (11 Iunie) şi Calea Griviţei erau simple drumuri naţionale. Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei de azi) era o simplă străduţă ce se lărgea ici şi colo, foarte prost pavată şi însoţită de t...

Sintetizând cât mai mult cu putinţă elementele analizate în cadrul cercetării doctorale, se poate afirma că lucrarea de doctorat, aduce, atât în atenţia specialiştilor, cât şi a nespecialiştilor, problema segregării urbane . Prin urmare, dacă ar fi să ne raportăm la viaţa urbană, subiectul acestei analize are în vedere doar o mică parte a vieţii urbane, care reprezintă doar o rotiţă a complexului mecanism socio-urban. Acestea fiind spuse, credem că demersul lucrării, structurată în două părţi şi şapte capitole este unul logic şi are ca punct de plecare Cadrul teoretico-metodologic al segregării urbane. În această primă parte a lucrării au fost analizate câteva concepte spaţiale de mare preţ pentru înţelegerea şi desluşirea temei, au fost tipologizate formele de manifestare a segregării în mediul urban, apoi au fost prezentate cauzele şi efectele acestui proces, pentru ca în finalul primei părţi să fie evidenţiate dimensiunile segregării şi modalităţile de cuantificare ale acesteia...