Postări

Se afișează postări cu eticheta politică segregaţionistă

Translatarea ghetoului şi întărirea segregării. Cazul blocului L2 din Drobeta Tr. Severin

        1. A fost: „blocul ruşinii”... un ghetou cu practici rurale       Ce a însemnat locuirea în vechiul bloc L2 din Aleea Nuferilor, ghetoul Severinului sau „blocul ruşinii” până în 2010, nu diferă cu nimic faţă de alte ghetouri ale spaţiului urban românesc. Populaţia imobilului era dominată covârşitor de etnicii romi, unii fără acte de identitate. Locuiau într-un imobil şubred din punct de vedere tehnic. Structura de rezistenţă a blocului în cauză trebuie serios consolidată pentru ca în viitor aceasta să mai poată găzdui oameni. Aşadar, cei care au locuit în L2 până în 2010 s-au expus în fiecare clipă unui pericol iminent. Orice cutremur ceva mai puternic putea pune la pământ imobilul într-o clipă. Inspectorii în construcţii au constatat că „ dejecţiile care s-au scurs ani de-a rândul de la un etaj la altul au măcinat toţi pereţii [1] ” în condiţiile în care vechimea blocului nu este mai mare de 30 de ani. Subsolul a înmagazinat şi el de-a lung...

[3] Ghetoul Pata Rât (Cluj-Napoca): Locuinţele sociale - măsură administrativă segregaţionistă

În data de 15 iulie 2010, Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca s-a întrunit într-o şedinţă ordinară pentru a analiza proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – str. Pata Rât, beneficiar fiind însuşi Consiliul local al municipiului şi o anume societate comercială. Prin aprobarea PUZ-ului din strada Pata Rât s-a propus introducerea în intravilan a zonei pentru construirea unor locuinţe de tip modular în regim înşiruit şi cu înălţime redusă, care să fie racordate la reţelele edilitare existente sau viitoare/extinse. Locuinţele, sociale sau de necesitate, cum este stipulat în referatul privind aprobarea PUZ-ului, sunt menite să găzduiască persoane fără adăpost. Astfel, chiar în anul european al luptei împotriva sărăciei şi excluziunii sociale, 2010, pentru 76 de familii de etnie romă din Cluj-Napoca, adică 365 de persoane, a însemnat accentuarea marginalizării sociale, conturarea administrativă a segregării rezidenţiale şi adâncirea sărăciei [1] . Pe data d...