segregare urbana

Poziţie geografică . Capitală a României, Bucureştiul , are în prezent o suprafaţă de aproximativ 230 km 2 , ceea ce înseamnă că oraşul ocupă 8 procente din întreg teritoriul României. Din suprafaţa geografică menţionată, mai bine de 70 de procente reprezintă arealul construit, ocupat de diferite ansambluri imobiliare sau tehnico-edilitare în cel mai larg sens. Raportat la coordonatele geografice fixe, oraşul Bucureşti se regăseşte la intersecţia paralelei de 44 º 24 ′ 49 ″ – similar altor oraşe importante ale „bătrânului continent european” precum Belgrad, Geneva şi Bordeaux, ori din aşa-numita „lume nouă”, oraşul Minneapolis din Statele Unite ale Americii – cu meridianul de 26 º 05 ′ 48 ″ , meridian ce străbate şi capitala Finlandei, Helsinki, ori oraşul Johannesburg, cel mai mare areal urban al republicii Africa de Sud situată pe „continentul negru”. Şi, în acelaşi timp, capitala României se plasează prin poziţia sa geografică în sudul ţării la numai de 60 km distanţă de cel mai

Revoltele urbane apar atunci când una sau mai multe categorii sociale sunt nemulţumite de un fapt sau o acţiune desfăşurată în interiorul oraşelor şi care pune bariere în funcţionalitatea sistemului socio-urban. Apariţia revoltelor urbane este însoţită aproape de fiecare dată de manifestaţii paşnice. Pentru ca protestele să se desfăşoare în cea mai mare siguranţă, autorităţile avizează activităţile de protest şi iau măsuri de prevenire a posibilelor revolte. Cu toate acestea, protestele nu sunt de fiecare dată anunţate/programate conform regulilor democratice, ele putând să apară spontan asemenea unui vulcan ce nu anunţă nimic (dar care clocoteste foarte puteric în interior) şi care erupe deodată generând pagube. Aşa se întâmplă şi în cazul protestelor şi revoltelor spontane spre deosebitre de cele organizate, anunţate şi avizate de către autorităţi. Spre deosebire de protestele organizate , cele spontane au un foarte mare grad de risc social . Ele provin dintr-o acumulare de frustrăr