CONFERINŢE

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Segregarea socială în mediul urban

Geografia, ca şi sociologia de altfel, consemnează multe lucrări, studii şi articole dedicate procesului de segregare. La nivel analitic, lipsa unei tipologii bine stabilite îngreunează foarte tare procesul de cercetare. Cu riscul de a genera o serie de opinii nu tocmai pozitive la adresa tipologizării prezente, voi încerca să disec segregarea urbană, aşa cum a fost concepută de către Michael White ( 1983, pp. 1008-1018 ) , având ca principiu de diferenţiere elementele principale ale mediului urban. Cu alte cuvinte, analiza tipologică va porni de la premisa că segregarea urbană se clasifică, pe de o parte în segregare socială – cu accent pus pe populaţie şi pe aspectele sociale ale acesteia –, iar pe de altă parte în segregare geografică/fi zică sau, aşa cum mai este denumită: segregare rezidenţială. Din acest punct de vedere, termenul care reflectă cel mai bine realitatea spaţială este mai degrabă, segregarea geografică/fizică deoarece modul de manifestare a procesului de separaţie ...
Citiți mai multe

From ghetto... from Bucharest! (1)

Imagine
Cam așa (vezi mai jos) se înfățișează trecătorilor spațiul ocupat de cele aproximativ 20 de imobile sociale din strada Amurgului, cartierul Rahova, Sectorul 5, "ograda lu' Vanghelie". Spațiul acesta adăpostește o comunitate însemnată de rromi, care își duce traiul de zi cu zi după propriile-i reguli. Peisajul zonei și componența etnică au format un adevărat ghetou urban. Dacă îmi aduc bine aminte, locuitorii ghetoului spun adesea că acesta este "Texasul" lor. Interesant nu! Asta arată că "texanii" de aici trebuie să se ghideze în fiecare zi după norme proprii pentru a răzbate. Pentru a nu lungi vorba, vreau doar să spun că ceea ce se vede în imaginile de mai jos, este rodul unor investiții realizate în ghetoul Amurgului în urmă cu aproximativ 2 ani jumătate. Stiu, probabil veți fi surprinși de această afirmație întrucât zona arată de parcă s-ar fi distrus ceva și nicidecum s-ar fi făcut vreo investiție. Ei bine, în urmă cu aproximativ 3 ani, g...
Citiți mai multe

Mahalalele bucureştene. Individualizarea unui tip istoric de segregare

Raportându-ne la ceea ce există concret din punct de vedere al schiţelor şi planurilor pentru Bucureşti , practic pentru perioada de dinainte de 1770 nu avem nicio dovadă certă a modului cum arăta aşezarea. Prima dovadă a distribuţiei spaţiale a componentelor orăşeneşti consemnată într-un plan, apare cam pe la 1775, atunci cănd este întocmit planul/schiţa Sultzer. Prin urmare nu se ştie cu exactitate care era distribuţia spaţială a mahalalelor bucureştene până la momentul respectiv. De pildă în perioada domniei lui Ipsilanti, aflăm de la Ionnescu Gion, că în Bucureşti existau 67 mahalale. Cu timpul numărul acestora a crescut iar la sfârşitul secolului al XVIII-lea numărul mahalalelor era cuprins între 82 şi 92 de astfel de unităţi „administrative”. Şi după cum ne putem imagina, situaţia acestora nu se prezenta într-o manieră omogenă din niciun punct de vedere. Astfel, în toată istoria capitalei, mahalalele s-au înscris în cea mai amplă diversitate tipologică. De la mahalale ale...
Citiți mai multe