Politica şi biserica. Un mariaj segregaţionist cu impact asupra integrităţii naţionale
![Imagine](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdnMt_6T-7G6MLRTdc-UxNr3VLWXHKRM1HM324Gfnt4w-rsLKM5O4GkWkEEqR0Egw5lnLbZyWR9q9hiTnBs5hXgh9NA6jWdP2vzf0zLAEW22_bKuky6V5-aBI4vR0viQH8oxKPScueF1nJ/s640/harta+primului+tur+de+scrutin.jpg)
Luate separat fiecare dintre cele două componente ale orânduirii sociale, politica şi biserica, sunt necesare. Celibatul fiecăreia este binevenit. Existenţa şi prezenţa simultată a celor două, în interiorul statului, creează mediul propice dezvoltării sociale şi conştiinţei comunitare şi naţionale. Mariajul celor două, însă, este o uniune păguboasă şi cu efecte segregaţioniste. Uniunea dintre cele două, în scopul obţinerii puterii, poate avea efecte nedorite pe termen lung. Pentru nicio naţiune – şi cu atât mai mult pentru România – mariajul politicii cu biserica nu a creat forme dorite şi efecte benefice. Fără a face un excurs prea lung în istorie pentru a evidenţia acele evenimente în care biserica şi politica şi-au dat mâna, este suficient să privim atent Iranul. Un stat laic până în anul 1979, Iranul a devenit după aceea o dictatură a religiei în cel mai strict sens. Dacă până în acel an critic populaţia se bucura de o paletă largă de libertăţi, femeile iraniene putând chiar purta