Translatarea ghetoului şi întărirea segregării. Cazul blocului L2 din Drobeta Tr. Severin

        1. A fost: „blocul ruşinii”... un ghetou cu practici rurale

      Ce a însemnat locuirea în vechiul bloc L2 din Aleea Nuferilor, ghetoul Severinului sau „blocul ruşinii” până în 2010, nu diferă cu nimic faţă de alte ghetouri ale spaţiului urban românesc. Populaţia imobilului era dominată covârşitor de etnicii romi, unii fără acte de identitate. Locuiau într-un imobil şubred din punct de vedere tehnic. Structura de rezistenţă a blocului în cauză trebuie serios consolidată pentru ca în viitor aceasta să mai poată găzdui oameni. Aşadar, cei care au locuit în L2 până în 2010 s-au expus în fiecare clipă unui pericol iminent. Orice cutremur ceva mai puternic putea pune la pământ imobilul într-o clipă. Inspectorii în construcţii au constatat că „dejecţiile care s-au scurs ani de-a rândul de la un etaj la altul au măcinat toţi pereţii[1]” în condiţiile în care vechimea blocului nu este mai mare de 30 de ani. Subsolul a înmagazinat şi el de-a lungul anilor cantităţi uriaşe de „lichide” combinate cu mizerii şi deşeuri.

        Practica aruncării gunoiului de la balcon era vizibilă pe toate laturile imobilului. Lipsa apei reci, spălatul rufelor la, sau cu apă de la robinetul din apropiere[2] (similar ghetoului Istru din Giurgiu), mirosul de urină greu de suportat şi prezenţa zecilor de şobolani, sunt doar câteva dintre gravele probleme ale fostului spaţiu de locuit[3]. Deficienţe grave se înregistrau şi în privinţa canalizării, a alimentării cu energie electrică („familii de romi, branşate ilegal[4]”) şi termică[5], motiv pentru care autorităţile s-au hotărât să le ofere locuitorilor, la schimb, locuinţe noi într-un imobil construit la periferia vestică a oraşului. Căldură în vechile apartamente nu mai era de foarte mult timp. Oamenii care au locuit în vechiul L2 sunt foarte săraci, trăiesc din „cărăuşie, fier vechi, cerşetorie şi ajutor social[6]”. Aşadar, mulţi dintre ei fiind asistaţi social, nu şi-au putut permite să plătească facturile pentru utilităţi, asta în condiţiile în care unele familii au până la şase copiii care în timpul iernii au şi mai mare nevoie de căldură.

       Condiţiile inadecvate pentru locuit din ghetoul L2 al cartierului Crihala – „chiar şi gândacii şi cele mai neobişnuite insecte fac parte din cotidian[7]” se spunea într-un articol din 2003 – au fost cauza multor boli. În special în rândul copiilor. De pildă, o mamă cu mai mulţi copii privind optimistă către noua locuinţă, bucuroasă de acţiunea de mutare a municipalităţii şi făcând bilanţul locuirii în vechiul L2, amintea şi ea de îmbolnăvirea repetată a copiilor săi de TBC, şi de problemele pe care a trebuit să le îndure în anii locuirii din ghetou. Edilul şi vecinii fostului ghetou au amintit faptul că oamenii din bloc au convieţuit împreună cu animalele. Un articol din 2003 intitulat sugestiv Zeci de familii de romi trăiesc laolaltă cu caii, porcii şi păsările aminteşte de practicile rurale, total anti-urbane ale oamenilor din bloc.

          2. S-au mutat!

          2.1. În casă nouă

        Clădirea din Serpentina Roşiori a costat municipalitatea severineană 20 de miliarde de lei. Infrastructura noului imobil este compusă din 75 garsoniere şi 9 apartamente. Locuinţele au parte de linoleum pe jos, geamuri termopan şi uşi din lemn. La acestea se adaugă grupurile sanitare dotate cu boilere pentru apă caldă, duşuri, gresie şi faianţă etc. Aşadar, condiţii dintre cele mai bune. Mai rămâne doar, aşa cum se exprima reprezentantul firmei care a realizat lucrarea, să se păstreze blocul în starea lui din momentul predării către noii locuitori. Mutarea s-a făcut pe principiul: cei care erau proprietari în vechiul L2, au primit locuinţă în proprietate în noul L2, iar cei aproximativ 20% care locuiau cu chirie au primit la schimb locuinţă cu acelaşi regim[8].

         2.2. Bucurie de ambele părţi

        Aşadar, problemele legate de lipsa utilităţilor şi spaţiile insalubre ale romilor din ghetoul L2, cartierul Crihala, se părea că s-au sfârşit odată cu mutarea în noua locaţie din strada Serpentina Roşiori[9]. Finalizarea lucrărilor la noul bloc L2, în luna august a anului 2010, a bucurat în primul şi-n primul rând două categorii de oameni[10]. Pe de o parte este vorba despre cei care au beneficiat de locuinţele noului bloc prin mutarea lor în noile apartamente, anume familiile de romi din ghetoul oraşului sau, cum îl numesc vecinii şi presa locală, „blocul ruşinii” din cartierul Crihala. Iar pe de altă parte, avem în vedere vecinii vechiului bloc[11] care s-au plâns în nenumărate rânduri că nu mai suportă mizeria şi scandalurile zilnice provocate de cetăţenii de etnie romă care locuiau în vechiul imobil[12]. Edificatoare în acest caz este opinia unei locatare din vecinătatea vechiului bloc care afirma că „De foarte mult timp, aşteptam o schimbare din partea primăriei, în ceea ce priveşte mutarea acestor oameni din zonă. Ne este foarte greu să locuim alături de ei, pentru că, de multe ori, este periculos. Seara, de obicei, nu prea ieşim în faţa scării tot din cauza lor ... majoritatea sunt needucaţi şi vulgari[13]”. În momentul mutării locuitorilor din vechiul L2 care era, de altfel, „un adevărat focar de infecţie[14]”, noua clădire din Serpentina Roşiori era una foarte modernă, beneficiind de toate condiţiile actuale pentru un trai decent. Chiar dacă cei mai mulţi au vrut să scape de mizeria şi de condiţiile inumane ale vechiului spaţiu de locuit, nu toţi au fost de acord cu mutarea şi cu ceea ce le-a oferit primăria.

        2.3. La margine e mai bine, mai linişte

      Mutarea poate fiprivită dintr-o dublă perspectivă. Se poate invoca acţiunea benefică de eradicare a focarului de infecţie din cartierul Crihala şi avantajul de a avea o locuinţă nouă şi foarte bine dotată pentru cei mutaţi. Însă, nu se poate omite faptul că demersul acesta induce, pe de altă parte, o stare de segregarerezidenţială şi, totodată, etnică, având în vedere că cei mutaţi sunt în marea lor majoritate de etnie romă.

      Segregarea vine în completarea marginalizării pentru că strada Serpentina Roşiori, locul în care se află actuala clădire L2, se află la marginea municipiului. Bunăoară mutarea romilor în locuinţă nouă a însemnat în fapt o acţiune cu două faţete: avantaj de a avea o casă nouă, concomitent cu scoaterea în afara oraşului într-un loc în care nu există vecini pe care să-i deranjeze prin modul lor de manifestare. Până şi unii jurnalişti observă această a doua faţetă a demersului întrucât „nu s-a specificat, însă, faptul, că este vorba despre blocul de locuinţe sociale de la marginea oraşului, bloc la care cu greu ajungi dacă-ţi faci drum pe acolo ... înconjurat de gunoaiele municipalităţii ... blocul a fost destinat oameni(lor) care n-au contat pentru cei care s-au grăbit să dea bine în imaginile prezentate pe televiziunile centrale, şi nu numai[15]”. Ideea sugerată în acest fragment este aceea că autorităţile au vrut să facă o faptă bună omiţând în fapt temeinicia unui demers social cu adevărat productiv şi viabil. Cu alte cuvinte, oamenii au fost pur şi simplu amăgiţi şi, în acelaşi timp, şi o parte a societăţii, care a crezut în onestitatea acţiunii.

          3. Ce/cum va fi noul L2 în viitor?

       Există, în mod evident, două posibilităţi de evoluţie a noului spaţiu locativ L2. Prima, pozitivă şi de dorit, este varinata în care populaţia se îngrijeşte de locuinţe şi de spaţiul adiacent blocului, iar viaţa locuitorilor se desfăşoară într-un cadru civilizat. Iar a doua, negativă, pe care nimeni nu şi-o doreşte – cu atât mai mult primăria care a investit o sumă impresionantă pentru a stopa extinderea ghetoului din cartierul Crihala –, este aceea în care oamenii transformă noul imobil, din nou, într-un spaţiu pauper şi mizer, în care traiul devine un calvar.

      Cum era şi normal, după mutarea din 2010, mass-media locală şi cea naţională au fost tot timpul cu privirea aţintită către noul amplasament al romilor pentru a taxa orice „mişcare” greşită. Nu a trecut mult timp că a şi apărut primul eveniment nedorit: incendiul din aprilie 2011. Neatenţia şi, probabil, ignoranţa unor locuitori, au stat la baza apariţiei şi propagării incendiului. În urma acestuia au ars cei aproximativ 300 m² ai mansardei ce găzduia 10 locuinţe. Incendiul a pus capăt vieţii unei fete de numai 15 ani, care avea probleme fizice şi psihice[16]. Astfel, incendiul a însemnat un cost în plus pentru primărie, care s-a văzut nevoită să repare pagubele cauzate de foc. Timp de câteva zile, pe perioada reparaţiilor, oamenii ce locuiau în garsonierele din mansardă, au fost găzduiţi la căminul unui colegiu din localitate.

      Ei bine, dacă evenimentul anterior poate părea o pură coincidenţă, ceea ce ne relatează jurnalista Claudia Ţuţuman în articolul său, nu mai poate fi catalogat astfel. Sub titulatura Un nou focar de infecţie în Drobeta Turnu Severin, jurnalista amintită ne face o incursiune în noua realitate locativă a comunităţii proaspăt mutată în zona Serpentina Roşiori. Aceasta afirmă că „după ce ani la rând, au locuit în cele mai insalubre condiţii, cele 72 de familii de romi care aveau domiciliul la blocurile L din cartierul Crihala, au primit o şansă de a se muta într-un bloc dotat conform standardelor occidentale. Primăria le-a pus la dispoziţie romilor apartamente de lux, cu geamuri termopan, gresie şi faianţă, însă acest lucru nu i-a înduioşat pe vandali. În loc să preţuiască darul primit de la autorităţi, aceştia şi-au arătat «calităţile» de distrugători, astfel că, în acest moment (2011 – n.a.), toţi pereţii sunt mâzgăliţi, holurile sunt mizerabile, iar la unele băi au fost distruse ţevile, aşadar e o inundaţie continuă ... s-au format igrasie, mucegai, iar aerul este închis şi greu de respirat[17]”.

        Mai departe, descrierea realizată de jurnalistă este foarte amplă. Nu lipsesc nişte coordonate pe care le întâlneam invariabil şi înainte de mutare, cum ar fi: „Duşul este inutilizabil, oamenii luând apă cu găleata pentru a face baie în cameră ... [şi] mirosul insuportabil din băile comune[18]”. Mizeria care dădea bătăi de cap autorităţilor înainte de mutare a revenit, atât înăuntru, cât şi în jurul blocului, încât, poţi lesne afirma că ghetoul din Crihala se regăseşte azi în toate componentele sale la Serpentina Roşiori. Aflăm, de asemenea, de la Claudia Ţuţuman că deşi a fost amplasat un container lângă bloc, unde să se depoziteze corespunzător toate resturile menajere, oamenii preferă să arunce gunoaiele pe unde nimeresc, concluzionând „Dacă se va continua în acest fel ... zona se va transforma într-un nou focar de infecţie”.

       Şi aici, din cauza neplăţii facturilor s-a sistat furnizarea agentului termic, oamenii fiind nevoiţi să substituie căldura provenită de la agentul termic furnizat de Regia de Termoficare locală, cu cea provenită de la aparatele electrice din fiecare locuinţă în parte. Numai că numărul mare de aparate electrice şi consumul foarte mare suprasolicită reţeaua electrică, făcând ca, din când în când, să cedeze. Astfel, oamenii din L2 se plâng din nou – cum făceau şi înainte – că îşi ţin în frig copiii, iar compania de termoficare invocă faptul că este vorba despre rea voinţă.

        4. În loc de concluzie, o interogaţie

       Probabil întrebarea fundamentală aici este: se merită o investiţie realizată în acest fel în toate ghetourile româniei pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii celor afectaţi şi a oraşului în general? Bunăoară, văzând rezultatele de la Drobeta Tr. Severin s-ar impune o regândire a politicilor, pentru că în acest mod, bani investiţi nu-şi pot arăta utilitatea. Atunci, care să fie soluţia? Ce trebuie făcut, sau ce trebuie făcut în plus?

      Este foarte adevărat că investiţia de la Drobeta este în esenţă una foarte bună, însă ea trebuie completată cu politici sociale, educaţionale etc. Cu alte cuvine, locuinţa am rezolvat-o, dar am rezolvat oare locuirea, care ţine în mare măsură de atitudine, educaţie, înţelegere? Am rezolvat atitudinea şi modalitatea de înţelegere a comportamentului civic? Dintr-o perspectivă mai amplă s-ar putea spune că abia atunci când se va rezolva problema înţelegerii comportamentului civic, abia atunci disoluţia ghetoului şi a locuirii de tip ghetou vor comporta o traiectorie care să le conducă spre dispariţie.

---

[1] Blocul L2 va fi consolidat, Tele 2 Drobeta Turnu Severin, 05 mai 2011, disponibil la http://www.tele2drobeta.ro/stiri/1119-blocul-l2-va-fi-consolidat (accesat 14.05.2012).

[2] Ioana Caraibot, Turnu Severin: Peste 80 de familii de ţigani se mută într-un cartier rezidenţial, Adevărul, 20 august 2010.

[3] La Turnu Severin, în plină criză, 80 de familii de romi se mută într-un cartier rezidenţial, Thracia (Identitarian Press Agency), 21 august 2010, disponibil la http://www.tracologie.info/minoritari/la-turnu-severin-in-plina-criza-80-de-familii-de-rromi-se-muta-intr-un-cartier-rezidential-2457.html (accesat 13.05.2012).

[4] Florin Lobda, Zeci de familii de romi trăiesc laolaltă cu caii, porcii şi păsările, Gazeta de Sud, rubrica Eveniment, 04 septembrie 2003.

[5] Apartamente pentru familii defavorizate în Drobeta, Agerpres, 19 iunie 2009, disponibil la http://www.ziare.com/constantin-gherghe/severin/apartamente-pentru-familiile-defavorizate-din-drobeta-909197 (accesat 13.05.2012).

[6] Florin Lobda, art. cit., 04 septembrie 2003.

[7] Ibidem.

[8] Ioana Caraibot, art. cit., 20 august 2010.

[9] S-au mutat!, RADIOTELEVIZIUNEA SEVERIN, 22 noiembrie 2010, disponibil la http://www.televiziuneaseverin.ro/rts4/index.php/arhiva-stiri/1183-s-au-mutat--.html (accesat 13.05.2012).

[10] Dorin Tăbîrţă, Ghetouri pe cale de dispariţie, Informaţia de Severin, disponibil la http://www.informatiadeseverin.ro/ids2/index.php/tirile-ids/79-stiri-locale/1503-ghetouri-pe-cale-de-dispariie.html (accesat 13.05.2012).

[11] Ioana Caraibot, Turnu Severin: Peste 80 de garsoniere ANL şi-au găsit chiriaşi, Adevărul, 19 august 2010.

[12] Ioana Caraibot, art. cit., 20 august 2010.

[13] Dorin Tăbîrţă, art. cit.

[14] Ibidem.

[15] Pentru că n-au fost capabili să salveze o viaţă de om Conducerea I.S.U. „Drobeta” să-şi dea DEMISIA!, Mehedinţeanul, 01 mai 2011, disponibil la http://www.mehedinteanul.ro/component/content/article/2500 (accesat 14.05.2012).

[16] Iulian Gogonea, Blocul sărmanilor, lovit de un incendiu ucigaş, Ediţie Specială, rubrica Eveniment, 26 aprilie 2011.

[17] Claudia Ţuţuman, Un nou focar de infecţie în Drobeta Turnu Severin, Informaţia de Severin, disponibil la http://www.informatiadeseverin.ro/ids2/index.php/ancheta/4180.html (accesat 13.05.2012).

[18] Ibidem.