Pipera, "ghetoul de aur" din periferia Bucureştiului
Unul dintre cele mai râvnite spaţii din imediata
vecinătate a Bucureştiului, datorită numeroaselor condiţii naturale[1] pe
care le oferă este Pipera. Apărută din
nevoia clasei sociale bogate de a fugi de marele oraş, de agitaţia, zgomotul şi
poluarea mediului urban bucureştean, Pipera reprezenta în urmă cu douăzeci de
ani un simplu teren agricol. Ridicarea
caselor disparate la început, apoi a ansamblurilor rezidenţiale de vile a dat
naştere unui adevărat cartier marginal „de lux”. Proprietarii de terenuri
din zonă au reuşit să obţină câştiguri financiare frumoase odată cu avântul şi
afluxul de bogaţi către nord. Segregarea spaţială a clasei superioare este mai vizibilă aici decât în oricare alt spaţiu urban bucureştean sau periferic. Acest lucru este suţinut atât de preţurile
terenurilor şi locuinţelor, precum şi de numărul mare de proiecte rezidenţiale
(case, vile, ansambluri de tip închis, ansambluri de blocuiri, ansambluri
rezidenţiale mixte etc.). Preţul terenurilor şi locuinţelor din acest areal nu
lasă nicio şansă nici măcar celor din micuţa clasă de mijloc. Spre exemplu, se
arată într-un articol cu privire la influenţa prezentei crize asupra pieţei
imobiliare din Pipera, în 2008 o vilă de 300 m² costa aproximativ 370.000 de
euro, iar astăzi aproximativ 200.000 de euro ceea ce confirmă ipoteza
excluderii clasei mijlocii la accesul în acest spaţiu select.
Cartierul Azur, ansamblu rezidenţial de vile din zona Pipera
Departe de a crea un teritoriu omogen şi continuu,
locuinţele clasei de sus de aici
reprezintă o alternativă la locuirea în oraş sub aspectul legăturilor
funcţionale. Aici siguranţa şi calitatea locuirii se prezintă la standarde
foarte ridicate. Multe ansambluri rezidenţiale au parte de supraveghere video,
îngrădire strictă şi pază. Anumite ansambluri rezidenţiale au accesul securizat
cu barieră, intrarea nefiind permisă
oricui. Comunitatea socială de aici are printre cele mai mari capitaluri
economice din oraş, acumulate odată cu evoluţia profesională în ierarhia
statului în perioada comunistă şi/sau cea actuală. Perisajul
segregat al zonei periurbane Pipera se prezintã extrem de diversificat până la
efectul de saturare creat de imaginea repetitivă a locuinţelor. Indiferent de
modul în care locuinţele sunt grupate se desprinde o singura idee, acea a izolării forţate, a grupării într-o zonă diferită de modelele
urbane anterioare. Vila, ca locuinţă luxoasă, asigură personalizarea
aspiraţiilor sociale a locuitorilor. Folosit ca stimul imobiliar şi vandabil,
atributul “personalizării” sugerează o mutaţie a trăsăturilor personalităţii
psihice şi culturale a proprietarilor asupra noilor locuinţe. Apariţia aici a
primelor ansambluri rezidenţiale închise reprezintă tendinţa ultimilor 20 de
ani de exploatare a spaţiului urban, prin grupări de locuinţe unifamiliare sau
plurifamiliare, faţă de care există o lotizare specială dată de folosirea
eficientă a terenului. Observaţiile din teren au arătat că există un anumit mod
de organizare spaţială ce influenţează printr-un raport de semnificaţie
organizarea socială şi în sens invers, organizarea socială afectează printr-un
raport de cauzalitate producerea organizării spaţiale.
Arealul
geografic ocupat de cartierul periurban Pipera
Companiile imobiliare care au dezvoltat aici proiecte
rezidenţiale adaptate la noile nevoi elitiste nu sunt puţine. Am putea aminti
spre exemplu complexul rezidenţial Citylight Pipera din vecinătatea pădurii
Andronache, aşa-numitele cartiere de vile Azur (foto. 6) şi Domus situate pe
strada Emil Racoviţă, American Village, ansamblu rezidenţial de vile situat pe
şoseaua Pipera-Tunari, Cartierul Liziera şi multe altele. Gruparea în această
zonă periurbană nordică a păturii bogate din oraş reprezintă o tendinţă aproape
naturală de evoluţie ce s-a conturat în urmă cu aproape un secol. Locuinţele
construite au în medie suprafeţe cuprinse între 300 şi 500 m², însă în unele
cazuri sunt destul de înghesuite ca urmare a construirii iniţiale spontane. Pe
lângă accesoriile locuinţelor de care aminteam anterior ce încearcă să
substituie funcţiile urbane la scară mică, de data aceasta zona Pipera a atras
totuşi şi o mare varietate de servicii adresate celor cu venituri foarte mari.
Mari complexe comerciale în imediata vecinătate, servicii private de educaţie
(grădiniţe, şcoli – American International School of Bucharest, Mark TwainInternational School, The International School of Bucharest, Şcolala Primară
Discovery cu preţuri între 300 şi 430 euro/lună, Şcoala Generală şi Grădiniţa
Little London la preţuri de 6.200 euro/an, foarte multe firme specializate în
programe after school etc.), de îngrijire şi întreţinere corporală, cluburi
spa, cluburi de noapte, firme de catering etc., sunt doar câteva dintre
serviciile implantate aici ca urmare a potenţialului de afaceri crescut. Numai
din datele cu privire la taxele de şcolarizare practicate de şcolile
particulare din Pipera ne putem da seama de costul ridicat al traiului din
această comunitate periurbană segregată pe principii economice.
Comentarii
Trimiteți un comentariu