GHETOURI

1. From ghetto... from Bucharest! (1)
2. From ghetto... from Bucharest! (2)
3. Ghetourile României şi presa straina (video)
4. Ghetoizarea
5. [1] Ghetoul Pata Rât (Cluj-Napoca): între poluare şi segregare
6. [2]Ghetoul Pata Rât (Cluj-Napoca): Educaţia şi ocupaţia romilor (asigurarea venitului pentru subzistenţă)
7. [3] Ghetoul Pata Rât (Cluj-Napoca): Locuinţele sociale - măsură administrativă segregaţionistă
8. Translatarea ghetoului şi întărirea segregării. Cazul blocului L2 din Drobeta Tr. Severin
9. Segregare rezidenţială în Giurgiu: ghetoul Istru
10. Introducere în (a)normalitatea ghetoului Craica
11. Şantajul electoral şi cumpărarea de vorturi: posibilă cauză a perpeturării ghetoului Craica
12. Ghetoul de la blocurile NATO din Oradea: segregare rezidenţială cu origini în comunism
13. Contrast: soare arzător, ger de crapă pietrele în ghetoul de pe strada Munţii Tatra din Constanţa
14. M&G - În ghetou


Postări populare de pe acest blog

A spune că Bucureştiul nu are cartiere mi se pare...

Imagine
A spune că Bucureştiul nu are cartiere mi se pare un pic exagerat. Faptul că o comunitate bazată pe contacte directe şi multiple nu se suprapune peste un spaţiu urban pe care noi îl numim cartier (areal urban nedefinit ca întindere, fără limite precise etc.), nu înseamnă că oraşul - în speţă Bucureştiul - nu are cartiere. Să nu uităm, totuşi, că un factor important în definirea cartierului este mentalul colectiv, care are legătură cu percepţia locuitorilor sau cu ceea ce s-ar numi foarte lesne drept 'geografie mentală'. Indivizii atribuie spaţiului anumite valori funcţie de percepţia pe care le-o creează acel spaţiu şi funcţie de reperele pe care le ofera acesta (fără deosebire: repere fizice sau sociale). Nu cumva acesta este şi motivul pentru care, în mod indirect, zona Ferentariului l-a îndemnat pe domnul Bogdan Iancu – autorul articolului " Bucureşti – oraşul fără cartiere" publicat pe site-ul B logul de urbană – să afirme că „vom găsi ... insule de locuire
Citiți mai multe

Segregarea socială în mediul urban

Geografia, ca şi sociologia de altfel, consemnează multe lucrări, studii şi articole dedicate procesului de segregare. La nivel analitic, lipsa unei tipologii bine stabilite îngreunează foarte tare procesul de cercetare. Cu riscul de a genera o serie de opinii nu tocmai pozitive la adresa tipologizării prezente, voi încerca să disec segregarea urbană, aşa cum a fost concepută de către Michael White ( 1983, pp. 1008-1018 ) , având ca principiu de diferenţiere elementele principale ale mediului urban. Cu alte cuvinte, analiza tipologică va porni de la premisa că segregarea urbană se clasifică, pe de o parte în segregare socială – cu accent pus pe populaţie şi pe aspectele sociale ale acesteia –, iar pe de altă parte în segregare geografică/fi zică sau, aşa cum mai este denumită: segregare rezidenţială. Din acest punct de vedere, termenul care reflectă cel mai bine realitatea spaţială este mai degrabă, segregarea geografică/fizică deoarece modul de manifestare a procesului de separaţie
Citiți mai multe

From ghetto... from Bucharest! (1)

Imagine
Cam așa (vezi mai jos) se înfățișează trecătorilor spațiul ocupat de cele aproximativ 20 de imobile sociale din strada Amurgului, cartierul Rahova, Sectorul 5, "ograda lu' Vanghelie". Spațiul acesta adăpostește o comunitate însemnată de rromi, care își duce traiul de zi cu zi după propriile-i reguli. Peisajul zonei și componența etnică au format un adevărat ghetou urban. Dacă îmi aduc bine aminte, locuitorii ghetoului spun adesea că acesta este "Texasul" lor. Interesant nu! Asta arată că "texanii" de aici trebuie să se ghideze în fiecare zi după norme proprii pentru a răzbate. Pentru a nu lungi vorba, vreau doar să spun că ceea ce se vede în imaginile de mai jos, este rodul unor investiții realizate în ghetoul Amurgului în urmă cu aproximativ 2 ani jumătate. Stiu, probabil veți fi surprinși de această afirmație întrucât zona arată de parcă s-ar fi distrus ceva și nicidecum s-ar fi făcut vreo investiție. Ei bine, în urmă cu aproximativ 3 ani, g
Citiți mai multe