From ghetto... from Bucharest! (2)

Create your own banner at mybannermaker.com!
Spațiul dintre blocuri, actualmente parcări pavate cu piatră cubică.

Imagine obișnuită în Strada Amurgului în urmă cu 3 ani; dar care nu diferă totuși foarte tare de cea actuală.
Și asta nu este tot. Încă nu ați văzut partea cea mai segregată, săracă și urâtă a Bucureștiului. Aceasta stă bine ascunsă în slum-urile de la Văcărești și din spatele mall-ului Plaza România (Dr. Taberei). Cu toate acestea, autoritățile se bucură că și noi suntem la fel de ignoranți ca și ele. Mulți observăm aceste lucruri, dar ni se par obișnuite. Lasă bă că merge așa sau celebra sintagmă, este treaba lor nu a mea, funcționează de minune. Observ din ce în ce mai des că uităm faptul că orașul este tot "locuința" noastră, însă la o scară mai mare. Dacă am privi Bucureștiul asemenea locuinței proprii, cred cu tărie că orașul va arăta mult mai curat și civilizat. Însă, atâta vreme cât uităm că omul sfințește locul, suntem de-a dreptul pierduți iar orașul cu atât mai rău. Ar trebui să învățăm de la Thierry Oblet că "orașul poate fi guvernat" și îngrijit, și nu doar folosit.
Cât despre segregare și slum-uri... o să mai tot vorbim!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

A spune că Bucureştiul nu are cartiere mi se pare...

Imagine
A spune că Bucureştiul nu are cartiere mi se pare un pic exagerat. Faptul că o comunitate bazată pe contacte directe şi multiple nu se suprapune peste un spaţiu urban pe care noi îl numim cartier (areal urban nedefinit ca întindere, fără limite precise etc.), nu înseamnă că oraşul - în speţă Bucureştiul - nu are cartiere. Să nu uităm, totuşi, că un factor important în definirea cartierului este mentalul colectiv, care are legătură cu percepţia locuitorilor sau cu ceea ce s-ar numi foarte lesne drept 'geografie mentală'. Indivizii atribuie spaţiului anumite valori funcţie de percepţia pe care le-o creează acel spaţiu şi funcţie de reperele pe care le ofera acesta (fără deosebire: repere fizice sau sociale). Nu cumva acesta este şi motivul pentru care, în mod indirect, zona Ferentariului l-a îndemnat pe domnul Bogdan Iancu – autorul articolului " Bucureşti – oraşul fără cartiere" publicat pe site-ul B logul de urbană – să afirme că „vom găsi ... insule de locuire
Citiți mai multe

Segregarea socială în mediul urban

Geografia, ca şi sociologia de altfel, consemnează multe lucrări, studii şi articole dedicate procesului de segregare. La nivel analitic, lipsa unei tipologii bine stabilite îngreunează foarte tare procesul de cercetare. Cu riscul de a genera o serie de opinii nu tocmai pozitive la adresa tipologizării prezente, voi încerca să disec segregarea urbană, aşa cum a fost concepută de către Michael White ( 1983, pp. 1008-1018 ) , având ca principiu de diferenţiere elementele principale ale mediului urban. Cu alte cuvinte, analiza tipologică va porni de la premisa că segregarea urbană se clasifică, pe de o parte în segregare socială – cu accent pus pe populaţie şi pe aspectele sociale ale acesteia –, iar pe de altă parte în segregare geografică/fi zică sau, aşa cum mai este denumită: segregare rezidenţială. Din acest punct de vedere, termenul care reflectă cel mai bine realitatea spaţială este mai degrabă, segregarea geografică/fizică deoarece modul de manifestare a procesului de separaţie
Citiți mai multe

From ghetto... from Bucharest! (1)

Imagine
Cam așa (vezi mai jos) se înfățișează trecătorilor spațiul ocupat de cele aproximativ 20 de imobile sociale din strada Amurgului, cartierul Rahova, Sectorul 5, "ograda lu' Vanghelie". Spațiul acesta adăpostește o comunitate însemnată de rromi, care își duce traiul de zi cu zi după propriile-i reguli. Peisajul zonei și componența etnică au format un adevărat ghetou urban. Dacă îmi aduc bine aminte, locuitorii ghetoului spun adesea că acesta este "Texasul" lor. Interesant nu! Asta arată că "texanii" de aici trebuie să se ghideze în fiecare zi după norme proprii pentru a răzbate. Pentru a nu lungi vorba, vreau doar să spun că ceea ce se vede în imaginile de mai jos, este rodul unor investiții realizate în ghetoul Amurgului în urmă cu aproximativ 2 ani jumătate. Stiu, probabil veți fi surprinși de această afirmație întrucât zona arată de parcă s-ar fi distrus ceva și nicidecum s-ar fi făcut vreo investiție. Ei bine, în urmă cu aproximativ 3 ani, g
Citiți mai multe