Parcul, un binemeritat refugiu urban (bucureştean)

Ce este mai frumos într-un oraş după plecarea iernii, decât o plimbare agale prin parcurile acestuia. Sau ce poţi face toamna atunci când parcă toate lucrurile iau calea unui curs lenevos la gândul că o să vină iarăşi frigul, decât să te laşi pradă calmului unui parc ce-şi leapădă frunza lipsită de vlagă şi de culori dintre cele mai palide şi mai ruginii. În ciuda tuturor criticilor care spun că în Bucureşti nu există suficient spaţiu verde pentru fiecare locuitor, capitala compenseză acest handicap prin frumuseţea rară a parcurilor sale.

Este suficient să te plimbi puţin pe aleile Grădinii Cişmigiu, emblema verde a capitalei, pentru a-ţi da seama că nu exagerăm deloc. Cea mai veche grădină publică din Bucureşti înbracă o dubla manieră peisagistică, pe de o parte geometrizată, către Liceul Gh. Lazăr, iar pe de altă parte „naturală sau spontană” în restul arealului, ce o face să fie unică printre grădinile şi parcurile din Bucureşti. Este cel mai vizitat parc bucureştean şi, totodată, este gazda unora dintre cele mai frumoase activităţi culturale şi recreative din spaţiul public. Lacul cu forme sinuoase poate fi străbătut în voie cu bărcuţele sau hidrobicicleta, însă cu mare grijă pentru a nu vătăma vreo raţă ce se mai încăpăţânează adesea să „vâslească şi ea”. Tot în cuprinsul parcului, începând de cu primăvară şi până toamna, pot fi admirate diferite alte specii de raţe, gâşti, lebede sau păuni. Câteva locuri de joacă sunt preferatele copiilor şi băncuţele mai ascunse ale îndrăgostiţilor. Mai mult decât atât, parcul aduce în cuprinsul lui mai multe opere de artă: busturile mai multor scriitori (Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Ion Creangă ş.a.) ce formează aşa-numitul Rond al Scriitorilor, statuia din bronz numită Negresa, Izvorul lui Sissi, monumentul eroilor francezi, monumentul Traian Demetrescu, monumentul Gheorghe Panu şi multe altele.

Un alt parc remarcabil prin peisagistica sa este Parcul Carol. După cum mai amiteam pe alocuri, actualul parc este amplasat pe spaţiul în care a avut loc la 1906 fastuoasa Expoziţie Universală Naţională. Astăzi însă, parcul este gazda Muzeului Naţional Tehnic, a Turnul lui Vlad Ţepeş, a Amfiteatrului în aer liber Arenele Romane, a Observatorului Astronomic şi a Monumentului Ostaşului Necunoscut (un grandios mausoleu). Şi aici prezenţa unui lac, precum şi a impresionantului pod care-l traversează către mausoleul ostaşului necunoscut, înfrumuseţează peisajul. Parcul este dezvolat în jurul unei alei largi amplasată în centru şi care se termină la capătul său sudic cu esplanada Monumentului ostaşului necunoscut. Mai trebuie spus că morfologia geografică a parcului se aseamănă foarte mult cu o depresiune. Statuile şi monumentele nu lipsesc nici ele din peisaj, putându-le întâlni la tot pasul în cuprinsul parcului: cele două statui ale Giganţilor, statuia doctorului Constantin I. Istrati, bustul lui Dumitru Theodor Neculuţă (primul poet proletar din literatura română), iar la ieşirea din parc se găseşte superba fântînă Zodiac, opera arhitectului Octavian Doicescu, înscrisă în lista monumentelor istoricedin Bucureşti.

Statut aparte are Grădina Botanică. Ea este situată lângă Palatul Cotroceni, fiind organizată pe mai multe sectoare: unele sunt amplasate în aer liber şi sunt populate cu plante anuale sau perene, rezistente la condiţiile iernilor de câmpie, altele sunt amplasate în spaţii acoperite în care plantele vii sau conservate în diverse moduri sunt protejate cu grijă. Peisagistica parcului a fost atent organizată pe sectoare după cum urmează: sectorul decorativ, cel al plante rare, al plantelor mediteraneene, al grădinii italiene, al florei dobrogene, cel al munţilor Carpaţi, sectorul colina coniferelor, rosarium-ul, colecţia de iris, sectorul plantelor utile etc. Contra unei sume modice reprezentând biletul de intrare, doritorul de vegetaţie se poate delecta cu cele mai exotice şi neobişnuite plante.

Aflat în proximitatea centrului, Parcul Izvor este un spaţiu verde deschis. Din tot perimetrul parcului se pot admira, pe de o parte Casa Poporului, iar pe de altă parte Dâmboviţa. Aici se pot practica diferite sporturi pe peluzele largi unde dăinuie un gazon format din iarbă spontană, cum ar fi fotbalul şi badminton-ul, ori pur şi simplu se poate lenevi pe iarbă. De asemenea, pe aleile din parc se poate face jogging, se pot face plimbări cu rolele sau bicicleta ori, de ce nu, tenis de masă în spaţiile special amenajate. Cu alte cuvinte, sportul este principala activitate recreativă în parcul Izvor aflat la polul opus grădinii Cişmigiu unde relaxarea este cuvântul de bază.

Parcul Herăstrău, fiind cel mai mare spaţiu verde din Bucureşti, oferă cele mai ample posibilităţi de recreere. Acesta se extinde de-o parte şi de alta a lacului omonim, care este parte a salbei de lacuri a Colentinei. Din punct de vedere geografic este situat în partea de nord a capitalei şi are o suprafaţă de 110 ha. Parcul Herăstrău, numără astăzi printre atracţiile sale: un teatru de vară, pavilioane de expoziţii, cluburi nautice şi de sport, cafenele, cluburi şi restaurante, un hotel şi multe alte facilităţi. Lacul Herăstrău este utilizat pentru agrement, pescuit sportiv, sporturi nautice şi navigaţie.

Alte parcuri ale oraşului: parcul Kiseleff, parcul Bordei, parcul Floreasca, parcul Verdi, parcul Romniceanu (Cotroceni), parcul Eroilor, parcul Operei, parcul Circului, parcul Grădina Icoanei, parcul Tineretului, parcul Titan, parcul Bazilescu, parcul Moghioroş (Dr. Taberei) etc.