30 aprilie 2015

Sa-nvăţăm mai multă Geografie, că ne facem de râs... în LUME (GEOGRAFIE)

Create your own banner at mybannermaker.com!

Geografia este una dintre cele mai importante ştiinţe şi cea care n-ar trebui să lipsească din curricula şcolară sub nicio formă. Ba, mai mult, se impune o creştere a importanţei acestei materii, în caz contrar, vom ajunge o ţară de indivizi lipsiti de orientare spaţială (a se citi 'orientare geografică'). 
Ceea ce s-a întamplat în urma cu ceva vreme, la întâlnirea ministrului român de externe cu omologul său german, atestă nevoia de geografie. Broşura înmânată de Bogdan Aurescu ministrului german de externe avea pe coperta principală două state, România si Franţa, şi nicidecum România şi Germania. Pe harta ce întruchipa teritoriul Franţei era amplasat steagul Germaniei, practic cei care au realizat-o habar n-aveau pe ce sau în ce LUME/GEOGRAFIE/EUROPĂ trăiesc, din moment ce pentru ei Franţa si Germania sunt totuna. 

FOTO: Andreea Alexandru/Mediafax
FOTO: Andreea Alexandru/Mediafax
 Apropo, aceste două state sunt printre cele mai mari şi mai importante state ale Europei şi, respectiv, ale LUMII, însă cei care au realizat brosura şi cei de la MAE habar n-aveau de acest lucru. Înapoi la şcoală neruşinaţilor şi afară din MAE. Şi, când te gândeşti că în ministere sunt batalioane de consilieri, funcţionari etc.... politruci, iar în ţara aceasta sunt multe persoane care se enervează când, la şcoală, profesorii de geografie încearcă să îşi motiveze elevii să înveţe această materie, reproşând faptul că, în viaţă, geografia n-are nicio valoare. Iată că are! În aceste condiţii, nu m-ar mira să văd nişte naţionalişti înfocaţi, politicieni sau de altă natură, fără nicio treabă cu geografia, că ne vorbesc despre România, ei habar n-având care ne sunt vecinii măcar. 
În aceste conditii, eu, ca profesor de geografie, cel care-şi îndeamnă studenţii să vadă această materie în adevărata sa valoare şi care-i îndeamnă să utilizeze corect harta, să-şi însuşească geografia globală, să opereze corect cu conceptele geografice şi să înţeleagă complementaritatea Geografiei pentru alte materii (istorie, economie, sociologie etc.), mă simt total dezgustat, descumpănit şi frustrat.

Cam aşa arată cele două state:

Mai jos aveţi câteva argumente pentru a pune accent şi pentru a studia Geografia cu mai mult interes sau, cel puţin, pentru a-i atribui adevărata valoare. Nu spun eu acest lucru, deşi sunt perfect îndreptăţit să o fac, ci nişte specialişti (străini şi români) din alte domenii. Prin urmare: de ce să-ţi baţi capul învăţând geografie?

1. Să ne întoarcem puţin în istorie, la ceea ce afirma Niall Ferguson în "Civilizaţia. Vestul şi restul" despre lupta dintre civilizaţii. Lăsând deoparte războaiele, care au dominat covârşitor istoria omenirii, lupta dintre entităţile politice (imperii, state etc.) de-a lungul timpului a însemnat o competiţie acerbă pentru a obţine avantaje strategice şi economice în raport cu adversarii, în speţă o luptă pentru resurse. Făcând trimitere indirectă la aspectele economice ale competiţiei dinte entităţile politice, Ferguson se întreabă care este adevăratul motiv al incisivităţii comerciale europene în raport cu alte spaţii pe durata ultimilor cinci secole. De ce erau europenii atât de hulpavi în privinţa banilor, încât erau dispuşi să facă orice? Răspunsul pe care acesta îl dă este pur geografic. Ferguson spune că, dacă privim harta Europei medievale, pe care apare un număr impresionant de state aflate în competeţie, vom desluşi misterul, care nu este unul foarte complicat. Cel mai simplu răspuns, spune autorul, este GEOGRAFIA. aGEOGRAFIAG Prin comparaţie cu China – care a fost până în jurul anilor 1500 mult mai dezvoltată decât Europa – Ferguson crede că geografia a ajutat statele europene să se motiveze în spirit competiţional şi să le ofere acestora o protecţie naturală sporită, graţie fragmentării morfologice accentuate, pe când geografia Chinei, mult mai plană şi mai puţin fragmentată, i-a imprimat acesteia un caracter de autosuficienţă ce a dus la plafonarea populaţiei chineze.

2. Robert Kaplan notează în cartea "Răzbunarea geografiei" că poziţia unui stat pe hartă este primul lucru care-l defineşte, mai mult chiar decât filosofia de guvernare după care se ghidează. Kaplan cuprinde în filosofia de guvernare şi aspectele economice, din moment ce afirmă că geografia reprezintă "prefaţa" întregului lanţ al evenimentelor umane. GEOGRAFIA este răspunzătoare pentru multe realităţi ale relaţiilor internaţionale, iar din acest motiv, de foarte multe ori, aspectele geografice sunt omise întrucât sunt considerate de la sine înţelese. 

3. Economişti nu ne mai lasă să nici ei să omitem din ecuaţie geografia. Ei sunt cei care pun punctul pe i şi repun în drepturi această disciplină atât de important în înţelegerea altor aspecte ale societăţii umane. Eugen Ovidiu Chirovici în "Noua Economie. ABC pentru viitorii milionari" găseşte o explicaţie firească în privinţa momentului T0 al economiei. El afirmă că oportunitatea dezvoltării statelor rezidă în relief şi în ŞANSA GEOGRAFICĂ, pentru că ceea ce noi numim astăzi drept bogăţie a însemnat, milenii şi milenii la rând, bogăţie funciară, adică PĂMÂNT. Astfel, simplificâd destul de mult argumentaţia lui Chirovici, ajungem la izvorul inechităţii şanselor şi la ceea ce el numea drept moment T0 al economiei, în speţă GEOGRAFIA.

Poate înţelegem şi noi odată pentru totdeauna ceea ce ne spun Chirovici, Kaplan şi Ferguson: şansa geografică stă în poziţionarea noastră pe harta lumii, adică lângă Germania (pe care o jignim la nivel oficial prin necunoaşterea geografiei) şi în folosirea avantajelor date de aceasta. Poate aşa vom ajunge şi noi să fim parte a Civilizaţiei lui Ferguson, aceea vestică a Uniunii Europene de azi.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu