segregare urbana

Ghetoul Horea din Baia Mare în presa italiană sursa: http://video.repubblica.it/mondo/romania-il-muro-della-discordia-divide-i-rom-dal-resto-della-citta/73636?video=&ref=HRESS-1 La pas prin ghetourile Ferentariului din Bucureşti Slum -ul (ghetou din punct de vedere jurnalistic) de la Pata Rât, Cluj Napoca

Sintetizând cât mai mult cu putinţă elementele analizate în cadrul cercetării doctorale, se poate afirma că lucrarea de doctorat, aduce, atât în atenţia specialiştilor, cât şi a nespecialiştilor, problema segregării urbane . Prin urmare, dacă ar fi să ne raportăm la viaţa urbană, subiectul acestei analize are în vedere doar o mică parte a vieţii urbane, care reprezintă doar o rotiţă a complexului mecanism socio-urban. Acestea fiind spuse, credem că demersul lucrării, structurată în două părţi şi şapte capitole este unul logic şi are ca punct de plecare Cadrul teoretico-metodologic al segregării urbane. În această primă parte a lucrării au fost analizate câteva concepte spaţiale de mare preţ pentru înţelegerea şi desluşirea temei, au fost tipologizate formele de manifestare a segregării în mediul urban, apoi au fost prezentate cauzele şi efectele acestui proces, pentru ca în finalul primei părţi să fie evidenţiate dimensiunile segregării şi modalităţile de cuantificare ale acesteia...

Mâncarea este, cum bine ştim cu toţii, un element specific culturii unui anumit grup etnic. Alături de muzică, mâncarea reprezintă punctul central al identităţii etnice. Există astfel o serie de legături între hrană sau mâncare şi muzică la nivel de indicatori ai valorilor culturale. Mai bine spus, mâncarea şi muzica ne duc cu gândul, atunci când le consumăm, la un anumit grup etnic şi la zona geografică din care acesta face parte. Migraţiile internaţionale au mobilizat însemnate mase de oameni din diferite colţuri ale lumii, care s-au deplasat către alte spaţii geografice decât cele de provenienţă, în diferite scopuri. Cel mai adesea în căutarea unui trai mai bun. Astfel, inserţia noilor veniţi, cu precădere atunci când erau în număr însemnat, a reprezentat şi aport cultural. Cu precădere aport religios, culinar şi muzical. Vizibil în peisajul urban este aportul religios (aproape inexistent în cazul Bucureştiului) şi cel culinar (ceva mai prezent). În astfel de circumstanţe, cele ...

Am pornit în interpretarea mea cu privire la aşa-numita ruptură dintre generaţii din spaţiul urban bucureştean de la o idee interesantă, ivită parcă de nicăieri. Cotrobăiam pe NET ca de obicei pentru a-mi clarifica şi solidifica opinia despre subiectul avut în discuţie, la care mă gândeam de mai mult timp. Prin urmare, sub titulatura Conflictul dintre generaţii, pe un site oarecare (nu cred că are importanţă prea mare) găsesc următoarea formulare: r ăzboiul celor câţiva ani de adolescenţă, din cenuşa căruia se ridică de fiecare dată înfloritoare generaţia următoare, este acum un război al lumilor: lumea comunistă, care i-a crescut şi i-a învăţat „de bine“ pe părinţi, şi lumea capitalistă, care i-a crescut şi i-a învăţat „cu binele“ pe copii . Opinie destul de interesantă... şi vom vedea de ce. Deşi nu sunt obişnuit să privesc relaţiile sociale directe, de interacţiune dintre indivizi, prin prisma segregării, uneori viaţa cotidiană a urbei de pe Dâmboviţa (...şi nu numai) îmi oferă ...

Peisajul urban, de multe ori detestabil, creează repulsie locuitorilor, însă, de mulţi ani, reclamele stradale joacă un rol important. Atunci când sunt reuşite, peisajul urban devine mai vioi şi trezeşte trecătorii din lâncezeala dată de drumurile parcă din ce în ce mai lungi şi mai aglomerate. În acest sens, o importantă publicaţie occidentală a întocmit un top al celor mai bune reclame ale ultimilor ani , realizând un colaj al afişelor care se joacă cu percepţiile trecătorilor, direcţionându-le paşii, inevitabil, către magazine. Este bine cunoscut faptul că lumea publicităţii – inclusiv a celei stradale – se înscrie printre cele mai dinamice şi active dimensiuni economice ale marketingului. Spaţiul public este invadat de reclame şi modalităţi de tot felul de promovare urbană a diferitelor produse şi evenimente. De la reclame de câteva zeci de metrii pătraţi, la mini afişe ce nu ocupă mai mult de 10 cm 2 , peisajul urban este invadat de acţiunile concrete ale marketingului dezvolt...

O mulţime de specialişti s-au întrebat adesea ce reprezintă ordinea sau normalitatea urbană ; cum se înfăţişează ea locuitorilor câta vreme în mediul urban se petrec unele dintre cele mai ciudate, bizare şi radicale acţiuni umane. Ştirile care ne parvin prin sursele de informare clasice evocă mai degrabă evenimente nedorite, care ne duc cu gândul involuntar către o (dez)ordine urbană şi nu către normalitate. Structura urbană pare a fi atât de complexă, încât, uneori, este foarte greu să discerni ce este normal şi ce nu. Cele mai multe certuri, scandaluri, agresiuni, bătăi, furturi, crime, violuri şi alte acţiuni de genul acesta se petrec în oraşe. În acelaşi timp oraşul este casa celor mai multe subculturi sociale şi spaţiul de manifestare al găştilor, bandelor şi clanurilor. Un caz aparte în spaţiul urban românesc îl reprezintă clanurile . Grupări infracţionale care controlează şi acţionează într-un spaţiu riguros delimitat. Conform definiţiei din dicţionarul explicativ al limbii r...

De foarte multe ori observ cum oamenii pe care îi intâlnesc prin oraş (în parc, în instituţii, în mijloacele de transport în comun etc.) au anumite gesturi sau atitudini care încalcă regulile nescrise sau aşa-numitul consens mutual de convieţuire socială. La fel de des – dacă nu chiar mult mai intens decât frecvenţa gesturilor şi atitudinilor sociale exagerate şi necugetate (sau poate chiar intenţionate?) pe care le întâlnesc în cotidianul urban – mă întreb ce-i determină pe aceşti oameni să-şi supradimensioneze comportamentul civic. În fond, toţi oamenii au dreptul la libertate şi, totodată, la liberă exprimare. Dar de ce să exagerezi, de ce să încerci să epatezi? Care este finalitatea acestor atitudini? Cred că şi de data aceasta sursa comportamentului exagerat stă în legătură cu mediul urban. Întotdeauna în mediul urban au existat neadaptaţi şi inadaptabili . Au existat şi cu siguranţă vor mai exista indivizi care nu vor să adere la normele comunităţii urbane în care trăiesc. A...

Adolescenţii şi curentul cool. Alvin Toffler avea perfectă dreptate când – în lucrarea sa fundamentală Şocul Viitorului – afirma că societatea se fisurează şi că suntem catalogaţi din ce în ce mai mult după vârstă. Urmarea acestui fapt este apariţia şi înmulţirea subculturilor. Unul dintre fenomenele noi ale culturii urbane imprimate de tinerii locuitori ai oraşelor spaţiului urban este graffiti . Acest mod urban de exprimare este specific tinerilor şi, în mod special, unei categorii anume, cea a adolescenţilor . După cum cred că v-aţi dat seama deja, în condiţiile traiului în oraş, cultura urbană este generată cu precădere de categoriile tinere şi mai puţin de către celelalte categorii de vârstă. Tinerii de până la 25 de ani în general, iar cei ce nu depăşesc 20 de ani în particular, sunt predispuşi să copieze aproape orice este la modă în Occident sau – ca să mă exprim în felul lor – cool. Prin urmare dorinţa de epatare, de a fi cool sau tare este foarte intensă în rândul acestei ...

Din punct de vedere geografic spaţiul este un „corpus” de manifestare a celor mai multe procese specifice. De aceea „spaţiul virtual”, care este în plină ascensiune în această eră a INTERNETULUI, impune bariere în analiza geografică a spaţiului. Prin urmare, multe activităţi umane (comunicare, interacţiune, socializare etc.) suferă modificări, se despaţializează şi se transferă din mediul fizic în cel virtual. Societatea în ansamblu suferă modificări funcţionale, iar relaţia ei cu spaţiul fizic, de asemenea. Cu toate acestea, spaţiul este reconsiderat într-o anumită direcţie, iar aceasta este aceea a concentrării activităţilor comerciale. Mai exact, a activităţilor comerciale urbane. Spaţiile urbane au suferit foarte multe modificări de-a lungul timpului. S-au metamorfozat de nenumărate ori. Legăturile dintre societate şi teritoriu au fost permanent îngemănate în spaţiul urban. Activităţile obligatorii sau necesare, cele opţionale şi cele de relaxare în aer liber se petreceau în ac...