20 decembrie 2012

Jan Gehl şi sustenabilitatea socială

Create your own banner at mybannermaker.com!
În viziunea arhitectului Jan Gehl, sustenabilitatea socială este un concept vast şi provocator. Acesta este de părere că unul dintre aspectele sustenabilităţii sociale ţine de oferirea diverselor grupuri sociale şanse egale de acces la spaţiul comun al oraşului şi la modalităţile de deplasare în interiorul urbei. Această egalitate este susţinută substanţial de opţiunea mersului pe jos şi cu bicicleta, în combinaţie cu transportul public. Oamenii care nu posedă maşini - spune Gehl - trebuie să aibă şi ei acces la ceea ce are oraşul de oferit şi la o viaţă de zi cu zi nerestricţionată de opţiuni nesatisfăcătoare de transport.
Oraşe pentru oameni (Jan Gehl, 2012)
Sustenabilitatea socială are de asemenea o dimensiune democratică semnificativă, care prioritizează egalitatea de şanse de a întâlni  "alţi" semeni în spaţiul public. Premisa în acest caz este constituită în opinia autorului lucrării Oraşe pentru oameni, de un spaţiu public uşor accesibil, primitor şi care serveşte drept cadru atractiv pentru reuniunile informale sau organizate
Desigur, există diferenţe între nevoile şi oportunităţile oraşelor bogate şi sărace ale lumii. Pe de o parte, convingerea lui Gehl este aceea că, trebuie subliniată ideea conform căreia în ţările dezvoltate accentul pe sustenabilitatea socială este necesar. În altă ordine de idei, aceasta reprezintă o condiţie fundamentală pentru crearea unui oraş funcţional şi atractiv în perspectiva tuturor orăşenilor.
Iar pe de altă parte, după cum foarte corect constată Jan Gehl, problemele sunt mult mai urgente în societăţile urbane cu venituri scăzute, deoarece decalajul dintre bogaţi şi săraci este atât de vast, încât sărăcia larg răspândită limitează şansele grupurilor marginalizate ale populaţiei. Abordarea problemelor acestor societăţi necesită noi priorităţi pentru alocarea resurselor, politici urbane vizionare şi o conducere capabilă – cum ademonstrat Bogota (Columbia), în perioada din jurul anului 2000 (vezi video).
Concepţiile care stau la baza stimulării vitalităţii urbane sprijină în acelaşi timp şi strategiile de sustenabilitate socială. Oraşele pline de viaţă încearcă să contracareze tendinţa oamenilor de a se retrage în comunităţi îngrădite (gated communities) şi promovează ideea unui oraş accesibil şi atractiv pentru toate grupurile sociale.
Pentru atingerea dezideratului de sustenabilitate socială sunt necesare măsuri ce transced structurile fizice. Pentru a face oraşele să funcţioneze, eforturile trebuie să se concentreze pe toate aspectele, de la mediul fizic şi instituţiile sociale la aspectele mai puţin evidente, de natură culturală, care influenţează semnificativ felul în care percepem cartierele sau întregi populaţii urbane.

2 comentarii:

  1. Interesant blogul dumneavoastra. Femeia din poza de pe care, tot acolo este si in 2013...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Intr-adevar, este tot acolo... inca din 2002 am observat-o acolo si iat-o si azi. Interesant este ca este impreuna cu acelasi caine si cu aceleasi socoteli permanente. O viata dramatica, este de-a dreptul o eroina in conditiile in care a reusit sa supravietuiasca atator multe ierni geroase. Trist... in cazul ei sunt aproximativ 10-15 mii de homlesi in tot Bucurestiul, prezenti in aproape toate cartierele.
      Totodata, multumesc pentru aprecieri si mai astept comentarii.

      Ștergere