18 august 2012

Pipera, "ghetoul de aur" din periferia Bucureştiului

Create your own banner at mybannermaker.com!

Unul dintre cele mai râvnite spaţii din imediata vecinătate a Bucureştiului, datorită numeroaselor condiţii naturale[1] pe care le oferă este Pipera. Apărută din nevoia clasei sociale bogate de a fugi de marele oraş, de agitaţia, zgomotul şi poluarea mediului urban bucureştean, Pipera reprezenta în urmă cu douăzeci de ani un simplu teren agricol. Ridicarea caselor disparate la început, apoi a ansamblurilor rezidenţiale de vile a dat naştere unui adevărat cartier marginal „de lux”. Proprietarii de terenuri din zonă au reuşit să obţină câştiguri financiare frumoase odată cu avântul şi afluxul de bogaţi către nord. Segregarea spaţială a clasei superioare este mai vizibilă aici decât în oricare alt spaţiu urban bucureştean sau periferic. Acest lucru este suţinut atât de preţurile terenurilor şi locuinţelor, precum şi de numărul mare de proiecte rezidenţiale (case, vile, ansambluri de tip închis, ansambluri de blocuiri, ansambluri rezidenţiale mixte etc.). Preţul terenurilor şi locuinţelor din acest areal nu lasă nicio şansă nici măcar celor din micuţa clasă de mijloc. Spre exemplu, se arată într-un articol cu privire la influenţa prezentei crize asupra pieţei imobiliare din Pipera, în 2008 o vilă de 300 m² costa aproximativ 370.000 de euro, iar astăzi aproximativ 200.000 de euro ceea ce confirmă ipoteza excluderii clasei mijlocii la accesul în acest spaţiu select.
Cartierul Azur, ansamblu rezidenţial de vile din zona Pipera

Departe de a crea un teritoriu omogen şi continuu, locuinţele clasei de sus de aici reprezintă o alternativă la locuirea în oraş sub aspectul legăturilor funcţionale. Aici siguranţa şi calitatea locuirii se prezintă la standarde foarte ridicate. Multe ansambluri rezidenţiale au parte de supraveghere video, îngrădire strictă şi pază. Anumite ansambluri rezidenţiale au accesul securizat cu barieră,  intrarea nefiind permisă oricui. Comunitatea socială de aici are printre cele mai mari capitaluri economice din oraş, acumulate odată cu evoluţia profesională în ierarhia statului în perioada comunistă şi/sau cea actuală. Perisajul segregat al zonei periurbane Pipera se prezintã extrem de diversificat până la efectul de saturare creat de imaginea repetitivă a locuinţelor. Indiferent de modul în care locuinţele sunt grupate se desprinde o singura idee, acea a izolării forţate, a grupării într-o zonă diferită de modelele urbane anterioare. Vila, ca locuinţă luxoasă, asigură personalizarea aspiraţiilor sociale a locuitorilor. Folosit ca stimul imobiliar şi vandabil, atributul “personalizării” sugerează o mutaţie a trăsăturilor personalităţii psihice şi culturale a proprietarilor asupra noilor locuinţe. Apariţia aici a primelor ansambluri rezidenţiale închise reprezintă tendinţa ultimilor 20 de ani de exploatare a spaţiului urban, prin grupări de locuinţe unifamiliare sau plurifamiliare, faţă de care există o lotizare specială dată de folosirea eficientă a terenului. Observaţiile din teren au arătat că există un anumit mod de organizare spaţială ce influenţează printr-un raport de semnificaţie organizarea socială şi în sens invers, organizarea socială afectează printr-un raport de cauzalitate producerea organizării spaţiale.
Arealul geografic ocupat de cartierul periurban Pipera


          Companiile imobiliare care au dezvoltat aici proiecte rezidenţiale adaptate la noile nevoi elitiste nu sunt puţine. Am putea aminti spre exemplu complexul rezidenţial Citylight Pipera din vecinătatea pădurii Andronache, aşa-numitele cartiere de vile Azur (foto. 6) şi Domus situate pe strada Emil Racoviţă, American Village, ansamblu rezidenţial de vile situat pe şoseaua Pipera-Tunari, Cartierul Liziera şi multe altele. Gruparea în această zonă periurbană nordică a păturii bogate din oraş reprezintă o tendinţă aproape naturală de evoluţie ce s-a conturat în urmă cu aproape un secol. Locuinţele construite au în medie suprafeţe cuprinse între 300 şi 500 m², însă în unele cazuri sunt destul de înghesuite ca urmare a construirii iniţiale spontane. Pe lângă accesoriile locuinţelor de care aminteam anterior ce încearcă să substituie funcţiile urbane la scară mică, de data aceasta zona Pipera a atras totuşi şi o mare varietate de servicii adresate celor cu venituri foarte mari. Mari complexe comerciale în imediata vecinătate, servicii private de educaţie (grădiniţe, şcoli – American International School of Bucharest, Mark TwainInternational School, The International School of Bucharest, Şcolala Primară Discovery cu preţuri între 300 şi 430 euro/lună, Şcoala Generală şi Grădiniţa Little London la preţuri de 6.200 euro/an, foarte multe firme specializate în programe after school etc.), de îngrijire şi întreţinere corporală, cluburi spa, cluburi de noapte, firme de catering etc., sunt doar câteva dintre serviciile implantate aici ca urmare a potenţialului de afaceri crescut. Numai din datele cu privire la taxele de şcolarizare practicate de şcolile particulare din Pipera ne putem da seama de costul ridicat al traiului din această comunitate periurbană segregată pe principii economice.



[1] Pădurile Băneasa, Tunari, Andronache şi râul Colentina împreună cu salba sa de lacuri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu